Viața veșnică

Când rostim Simbolul de credință, încheiem prin cuvintele: „Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie”. Noi credem că la Parusie vom învia cu trupurile noastre și după Înfricoșătoarea Judecată, dacă vom fi în rândul celor drepți, vom merge la „viață veșnică” (Matei 25, 46). Aceasta este viața pe care o vor trăi cei drepți în veșnicia zilei a opta a eternității Împărăției lui Dumnezeu. Pentru viața veșnică ne pregătim prin credință și fapte bune toată viața noastră pămân­tească, deoarece pentru un creștin obiectivul existenței sale este Împărăția cerurilor, pregătită de Dumnezeu pentru cei drepți de la întemeierea lumii (Matei 25, 34). Viața veșnică mai este numită viața de veci, viața viitoare sau viața veacului ce va să fie, fiind scopul existenței noastre.

Bucuria și fericirea celor drepți din viața veșnică nu le putem cunoaște și înțelege pe deplin din viața noastră pământească, după cum ne spune Sfântul Grigorie de Nyssa: „Nici bunătățile promise celor ce au viețuit drept nu sunt acelea care să poată fi descrise prin cuvinte...” Despre timpul din Împărăția cerurilor, Sfântul Ioan Damaschin precizează: „După înviere, timpul nu se va mai măsura în zile și nopți. Va fi mai degrabă o singură zi continuă, când Soarele dreptății va străluci lumina peste cei drepți”.

În viața veșnică, fericirea drep­ților este în diferite grade, după faptele fiecăruia și potrivit măsurii duhovnicești din timpul vieții pă­mântești, pentru că, după cum spune Mântuitorul: „În casa Ta­tă­lui Meu, multe locașuri sunt” (Ioan 14, 2). De aici știm că în Îm­părăția lui Dumnezeu sunt diferite stări de fericire veșnică.

Teologhisind despre viața veș­nică a drepților din Împărăția lui Dumnezeu, „Sfântul Grigorie de Nyssa arată că tendința con­tinuă a acestora este realizarea unei uniri cât mai depline cu Dumnezeu, lucrare care nu are limită, căci ea continuă la infinit” (Pr. prof. dr. Iosif Todoran și arhid. prof. dr. Ioan Zăgrean, Teologia Dogmatică - manual pentru seminariile teologice, pagina 359). Viața veșnică pentru cei drepți este bucuria infinită de a fi cu Dumnezeu.

Părintele Dumitru Stăniloae în Teologia Dogmatică Ortodoxă (volumul 3, pagina 299), scriind despre viața viitoare, mărturi­sește că „va fi o duminică fără sfârșit”.