Istoria creştinismului (MCXXIV): Biserica Ortodoxă din Ungaria

După cel de-al II-lea Război Mondial (1939-1945), a luat fiinţă la Budapesta, în Ungaria, Biserica Ortodoxă maghiară, sub conducerea protoiereului Feriz Berki. Până în 1954, noua Biserică care număra unsprezece comunităţi maghiare ortodoxe, a fost sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Sârbe. După acest an a aparţinut jurisdicţional de Patriarhia Rusă. În aprilie 2008, Biserica Ortodoxă Română din Ungaria a împlinit 62 de ani de existenţă. Ridicată la rang de episcopie, a avut ca prim Întâistătător pe Preasfinţitul Episcop Sofronie al II-lea Julanul, din februarie 1999 până la 25 februarie 2007, când Preasfinţia Sa a fost ales episcopul Oradiei, Bihorului şi Sălajului. La 21 iunie 2007, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Române a validat votul Adunării Eparhiale din Jula, iar la 8 iulie 2007, arhimandritul Siluan a fost întronizat ca episcop de Gyula (Jula), sub titulatura de Preasfinţitul Siluan Julanul. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria numără 21 de parohii, păstorite de 12 preoţi. Catedrala ortodoxă şi reşedinţa episcopală se află în oraşul Gyula (Jula), unde trăieşte o importantă comunitate românească. Aici există şi funcţionează Cancelaria Bisericii Ortodoxe din Ungaria, compusă din doi secretari episcopali, doi călugări şi două monahii, toţi proveniţi de la mănăstiri din România. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria are 19 biserici, capele şi paraclise: Catedrala episcopală de la Gyula, capela din Budapesta, biserica din Apateu, biserica din Chitighaz, biserica din Micherechi, biserica din Săcal, biserica din Bichiş, biserica din Bichişciaba, biserica din Cenadul Unguresc, biserica din Gyula (oraşul mic românesc), biserica din Bătania, biserica din Jaca, biserica din Vecherd, biserica din Darvaş, biserica din Otlaca Pustă, biserica din Peterd, capelele din Crîstor, Aletea şi Ciorvaş.