Anul 2024, dedicat în Patriarhia Română pastorației și îngrijirii bolnavilor și Sfinților tămăduitori fără de arginți, ne-a oferit prilejul redescoperirii importanței unei lucrări mari și sfinte, aceea
Arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă sau cântul bisericesc, scară către imnurile îngerilor
Catedrala Patriarhală din București înscrie în galeria marilor cântăreți și imnografi și pe unii psalți tineri care s‑au afirmat de timpuriu în slujirea Bisericii și a cântării liturgice.
Între aceștia se numără și părintele Mihail Bucă, sau Buchet, supranume pe care l‑a primit într‑un moment al slujirii sale, făcându‑se astfel referire la mulțimea florilor care se strâng într‑un frumos buchet, cum se întâmplă cu numeroșii tineri care‑L laudă pe Dumnezeu în Grupul Tronos, condus de părintele arhidiacon Mihail.
Privind dintr‑o altă perspectivă, numele de Buchet se poate înțelege ca analogie la cartea de cântări psaltice a Sfintei Liturghii, aidoma părintelui Mihail, care adună cântările și le transpune în melosuri pe care inima, când le ascultă, tresaltă în Duhul…
Înainte de a vorbi despre lucrarea sa specială pe care o împlinește, subliniem că s‑a născut la 27 septembrie 1975 în București, unde a urmat studiile primare, apoi Școala de cântăreți din cadrul Seminarului Ortodox din Capitală (1994‑1997) și a studiat la Facultatea de Teologie „Sfânta Muceniță Filofteia” din Pitești.
De timpuriu s‑a adăugat celor de la Catedrala Patriarhală, unde s‑a afirmat într‑o vreme în care era lipsă de personal. Părintele arhimandrit Rafael Ghiță mărturisea cum l‑a primit la Catedrală, fiind descoperit, după mărturisirea părintelui Mihail, de către Episcopul Teodosie Snagoveanul, atunci vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Între cântăreții de atunci se număra și Vasile Ioana, care a devenit apoi diacon la Catedrala Patriarhală și ulterior preot la Biserica „Sfântul Nicolae”‑Dintr‑o zi.
Într‑o perioadă în care erau puțini cântăreți, iar activitatea misionară era deosebit de importantă, Mihail Bucă a schimbat duhul și a stăruit mult, adunând în jurul lui numeroși tineri dornici de cântare.
A avut o deosebită deschidere față de alți protopsalți, români și străini, pe care i‑a audiat în cadrul unor concerte ori slujbe urmărind în format audio multe înregistrări cu ei.
De altfel, cunoscutul protopsalt Theodoros Vassilikos din Atena era încântat de faptul că Mihail Bucă împrumutase de la el anumite tehnici și formule de cântare, iar ulterior îi mărturisise că l‑a ascultat ani la rând, mai ales seara, în ceasurile de liniște, învățând așa cum învață ucenicii de la marii lor dascăli.
Părintele Mihail provine dintr‑o familie cu tradiție sacerdotală. Fratele tatălui său este preot în ținutul Bacăului și în urmă cu mulți ani, în tinerețea mea, l‑am întâlnit la Mănăstirea Neamț, unde venea cel puțin de câteva ori pe an, întrucât acolo se afla duhovnicul său.
Tatăl părintelui Mihail a fost cântăreț, iar printre rudeniile lui se regăsesc monahi și mulți iubitori de Dumnezeu.
Crescut într‑o astfel de atmosferă, arhidiaconul Mihail Bucă a îmbrățișat cu toată inima cântarea bisericească. O vocație autentică, pe care mulți au văzut‑o ca un dar al lui Dumnezeu.
Alții, însă, au proferat la adresa lui cuvinte nepotrivite, așa cum se întâmplă mai întotdeauna când se lovește în pomul cu roade.
Mihail Bucă a devenit într‑o lungă perioadă de timp un reper în muzica bisericească.
Sunt și mulți alți cântăreți în mănăstiri și parohii, unii dintre ei buni cunoscători ai tehnicii muzicale, ai teoriei, dar nu au reușit o asemenea performanță, aceea de a strânge în jurul lor mulțime de ucenici și tineri învățăcei iubitori de psaltichie.
Părintele Mihail a creat în jurul lui o adevărată școală. Cel puțin periodic, o astfel de pedagogie muzicală funcționează înainte de evenimentele importante ale cetății Bucureștilor, la hramul Catedralei, la sărbătoarea Nașterii Domnului, sau înainte de unele momente importante, când dirijorul își adună ucenicii și lucrează îndelung pentru slujbe, concerte sau manifestări importante care au în programul lor prezența Corului Tronos.
La început în număr restrâns, apoi tot mai mare, Grupul Psaltic, care avea șase, opt, 15 sau chiar 100 de membri, a primit din partea Părintelui Patriarh Daniel numele Tronos, făcând o paralelă cu Bizanțul, întrucât, la Patriarhia Ecumenică, psalții de altădată ai preafrumoaselor biserici încântau mulțimile, iar slujirea de acolo părea să nu fie din lumea aceasta.
De altfel, mărturisim că slujim împreună cu îngerii și am putea spune, fără să exagerăm, că Grupul Psaltic Tronos cântă asemenea îngerilor, deși armonia îngerească nu poate fi atinsă întru totul de pământeni.
În perioada în care a activat ca psalt la Catedrala Patriarhală, până în anul 2007, s‑a observat o revigorare a cântării psaltice prin osârdia celui care, nu după mult timp, avea să fie hirotonit diacon.
S‑a diversificat în mod surprinzător și demn de toată admirația după anul 2007 până în prezent, astfel încât putem spune că într‑o perioadă de 25 de ani, de când psalmodiază în strana Catedralei Patriarhale, părintele Mihail Bucă a devenit dacă nu cel mai cunoscut și apreciat protopsalt, cu siguranță unul dintre ei, fiind prezent în mod frecvent în țară și străinătate, oferind adevărate momente de trăire înaltă prin cântare și prin modelul pe care‑l propune.
Are și creații muzicale proprii, Răspunsurile Mari, glas V, după modelul oferit de Ștefanache Popescu; Câți în Hristos, glasul I; Răspunsurile Mari, glas I, adaptate după Mihail Hagiatanasios; La râul Babilonului, glas V și mai multe prelucrări și traduceri, între care amintim cele după Theodoros Vassilikos și ale lui Athanasios Karamanis, compoziții proprii cu slujbe de la Prohodul Domnului, de la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi, ori a Sfântului Nicolae, Paraclisul Maicii Domnului, Prohodul Domnului și altele, multe fiind înregistrate pe casete și CD‑uri, care s‑au bucurat de o largă apreciere.
Părintele Mihail, dimpreună cu Grupul Tronos, a participat la multe evenimente religioase, culturale și filantropice în diferite locuri ale lumii, în Statele Unite ale Americii, de mai multe ori, la Atena, Barcelona, Germania, Franța, Italia, Anglia, precum și în alte țări din Europa, dar și în țară, aproape în toate zonele.
Au fost și concerte extraordinare la Ateneul Român, Palatul Patriarhiei, Sala Radio și așa mai departe.
A fost hirotonit diacon pe seama Catedralei Patriarhale la 25 decembrie 2007 și hirotesit arhidiacon la 22 iulie 2013 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primind numeroase aprecieri din partea Patriarhiei Române și ale altor eparhii din țară și străinătate, care i‑au oferit ordine, distincții și diplome.
Deosebit de apreciat la fiecare ediție a concertului anual de colinde, Răsăritul cel de Sus, desfășurat la Palatul Patriarhiei, Corul Tronos, condus cu multă dăruire de arhidiaconul Mihail, bucură inimile celor iubitori de muzică și cânt bisericesc.
În mod special amintim de prestația Grupului Psaltic Tronos în cadrul Concertului vocal simfonic organizat cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni, la Ateneul Român, care a adus corului și dirijorului unanime elogii.
Între marii protopsalți ai lumii, Theodoros Vassilikos i‑a adresat cuvinte elogioase, afirmând că rezultatele pe care le‑a observat la părintele Bucă sunt mult peste așteptările pe care le avea…
Vassilikos a apreciat în același timp că muzica bizantină nu se cântă doar la Catedrala Patriarhală, ci și în multe alte biserici, fiind deosebit de încântat despre faptul că psaltica este iubită de tineri și trăită ca atare, iar aceasta se transmite și generațiilor mai tinere, care o vor prețui și așeza în locul potrivit.
Aprecierile pentru activitatea părintelui Mihail Bucă sunt pe deplin meritate, mai ales într‑un an în care sunt comemorați și apreciați marii psalți de altădată, dar și fericit prilej de cinstire a contemporanilor, care ne încântă cu frumusețea fără seamăn a cântărilor bisericești, care‑L slăvesc pe Dumnezeu, îndemnându‑ne la trăire sfântă și comuniune, cu cei care în decursul veacurilor au iubit slujbele și frumusețea Casei lui Dumnezeu.