Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Câte categorii de cimitire există și care sunt regulamentele și caracteristicile lor?

Câte categorii de cimitire există și care sunt regulamentele și caracteristicile lor?

Galerie foto (2) Galerie foto (2) An omagial
Un articol de: Pr. Ginel Aurelian Ivan - 18 Feb, 2021

Cimitirele, potrivit art. 4 al Legii 102/2014, sunt fie confesionale - aflate în proprietatea cultelor religioase legal recunoscute sau a unităților locale de cult/biserici, fie comunale/municipale - proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, fie private - aflate în proprietatea operatorilor economici ori a asociațiilor/ fundațiilor. De asemenea, există și cimitire militare - aflate în proprietatea publică a Statului și administrate de Ministerului Apărării Naționale, după cum prevede art. 1 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și administrarea cimitirelor militare, aprobat prin Ordinul nr. M.117 din 4 octombrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 854 din 27 octombrie 2016. La acestea se mai adaugă cimitirele naționale, care se află în proprietatea unui alt stat, cu respectarea tratatelor la care Romania este parte.

Normele de aplicare a Legii 102/2014, lege menționată mai sus, se regăsesc în Normele tehnice și sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea și reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum și criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare și nivelul fondului de garantare, aprobate prin H.G. nr. 741/ 12 octombrie 2016, publicată în M.O. nr. 843/ 24 octombrie 2016.

Cu toate acestea, normele menționate nu oferă o reglementare unitară a modului de administrare practică a cimitirelor, precum se întâmpla odinioară, sub impactul Regulamentului pentru înmormântări din 1860, și nici măcar o reglementare unitară a administrării cimitirelor aflate în proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, asemenea celei prevăzute prin Regulamentul tip al cimitirelor din 1982, ci, potrivit art. 6 alin. (3) din Legea 102/2014, proprietarul cimitirului este obligat să elaboreze regulamentul de organizare și funcționare al cimitirului. Astfel, în prezent, avem un sincretism de reglementări privind regimul juridic al mormintelor aflate în cimitire diferite.

Ne interesează, aici, cimitirul aflat în proprietatea eparhiei, parohiei sau mănăstirii. Cimitirul va fi organizat și va funcționa în conformitate cu prevederile Statutului Bisericii Ortodoxe Române și cu Regulamentul cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română, având caracter de bun sacru și aflându-se în proprietatea eparhiei/ parohiei/ mănăstirii.

Având caracter de bun sacru, asemănător bisericii, va împrumuta o parte dintre principiile de organizare și funcționare după care se conduce aceasta, întreaga legislație fiind în consonanță cu principiile canonice fundamentale, fără a intra în contradicție cu legislația civilă în materie.

În general, preotul paroh preia și atribuțiile de administrare a cimitirului parohial, existând și excepții, când administrarea cimitirului se va realiza de către unul dintre preoții co-slujitori sau de către o terță persoană, angajată special în acest scop. Regulamentul cimitirelor oferă această posibilitate în art. 15: „(1) Cu aprobarea Permanenței Consiliului eparhial, Consiliul parohial poate încredința administrarea cimitirului parohial unui cleric slujitor de la parohia respectivă, altul decât preotul paroh, unui epitrop sau unui membru al Consiliului parohial. (2) Pentru buna întreținere și administrare a cimitirelor, parohia poate angaja, cu aprobarea Permanenței Consiliului eparhial, personalul necesar: administrator, îngrijitori, gropari etc.” Reținem obligativitatea ca pentru astfel de persoane, angajarea să fie efectuată cu aprobarea Permanenței Consiliului eparhial.

În momentul în care preotul paroh/ starețul sau administratorul de cimitir preia în gestiune și cimitirul parohial/ mănăstiresc este necesar ca acesta să cunoască actele ce îi sunt necesare într-o administrare corectă și eficientă a bunului sacru, fiindu-i de căpătâi în gestiunea legală a patrimoniului parohiei.

În ceea ce privește administrarea cimitirului eparhial, aceasta se realizează de către Permanența eparhială, prin consilierul de resort, ajutat de inspectorul din subordine sau un reprezentant al Sectorului de resort, de­semnat de chiriarh.

Știind de acum faptul că cimitirele sunt bunuri sacre, destinate exclusiv și direct cultului, că sunt insesizabile și imprescriptibile, că nu li se poate schimba destinația și că nu pot fi înstrăinate, schimbate, grevate sau sechestrate (cf. art. 186, alin. (2) din Statutul BOR și art. 3 Regulamentul cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română), administratorul de cimitir trebuie să știe la ce legislație face apel în această misiune.

Astfel, legislația de care și preotul trebuie să țină cont este următoarea: Statutul BOR, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 11/8.01.2007, în 51 articole (aici, interesează în special Capitolul II, Secțiunea a 4-a, Patrimoniul cultelor), Legea 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în 27 articole, care a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 septembrie 1998, Regulamentul cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română, aflat în vigoare din 11 decembrie 2020, în 51 articole, Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, Normele tehnice și sanitare ale serviciilor funerare, înhumării, transportului și deshumării cadavrelor umane, cimitirelor, crematoriilor umane, precum și criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare, Legea 422/2001, privind Legea Protejării Monumentelor Istorice, la care se pot adăuga hotărâri sinodale, precum Hotărârea nr. 4529 din 5 iulie 2012 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu practica necreștină a incinerării morților, Hotărârea nr. 9973 din 3 noiembrie 2015 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu rânduiala liturgică pentru înmormântarea sinucigașilor. (Va urma) 

Rubrică realizată de pr. Ciprian Bâra

Citeşte mai multe despre:   cimitir  -   Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul