Condiții necesare vârstnicilor pentru a primi servicii sociale

Protecția socială reprezintă unul dintre drepturile omului, importantă nu doar pentru bunăstarea persoanei în particular, ci şi a societăţii în general. O categorie de beneficiari pentru care statul adoptă măsuri speciale de protecţie socială este cea a vârstnicilor. La domiciliu sau într-un centru rezidenţial, sprijinul se obţine printr-o cerere adresată autorităţilor locale şi în urma unei anchete sociale.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este unul foarte accelerat în România, 19,3% din populaţia rezidentă a ţării are vârsta egală sau mai mare de 65 de ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Trendul se va menţine şi în următorii ani, previziunile pentru anul 2050 arătând că numărul vârstnicilor se va dubla.

Regiunile cu cei mai numeroși vârstnici, raportat la totalul populației rezidente, sunt: Sud-
Vest-­Oltenia, Sud-Muntenia și Sud-Est (peste 20% din total), urmate de Centru și Vest (cu câte 19,0%), Nord-Est ­(18,6%) și ­Nord-­Vest (18,1%), în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai „tânără”, cu un procent de vârstnici de 16,8%.

Servicii sociale la domiciliu sau în centre rezidenţiale

În ţara noastră, asistenţa socială a persoanelor vârstnice este reglementată de Legea nr. 17/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte atât beneficiarii, cât şi serviciile sociale asigurate şi furnizorii acestora.

Persoanele vârstnice pot obţine sprijin atât la domiciliu, cât şi în instituţii rezidenţiale, centre de zi, cluburi pentru vârstnici (sau apartamente şi locuinţe sociale).

În cadrul instituţiilor rezidenţiale de stat pentru persoane vârstnice, obiectivul este acela de a asigura condiţii de trai cât mai decente din punctul de vedere al cazării şi hranei, al dotărilor materiale şi igienico-sanitare pentru menţinerea sănătăţii fizice şi mentale optime. În acelaşi timp, căminele de bătrâni trebuie să ofere şi anumite facilităţi de petrecere a timpului liber. „Activităţile de bază ale unității noastre sunt cele de cazare pe perioadă de lungă durată, masă, îngrijire personală, supraveghere, îngrijiri medicale, terapii de recuperare, asistență socială, consiliere psihologică și religioasă. Toate aceste servicii sunt asigurate de personalul nostru, respectiv medic, asistenţi medicali, kinetoterapeut, maseur, infirmieri, asistent social, psiholog, psihopedagog, preot, inspectori de specialitate. Bineînţeles că bunul mers al unui astfel de aşezământ nu poate fi posibil fără ceilalţi angajaţi din compartimentele administrativ, aprovizionare, achiziţii, financiar-contabil şi de întreţinere”, ne-a transmis doamna Petronela Barb, directoarea Căminului de bătrâni „Sfinţii Constantin şi Elena” din Iaşi.

Asistenţa socială pentru persoanele vârstnice în cadrul căminelor de bătrâni aflate sub administrarea direcţiilor de asistenţă socială a primăriilor se acordă, în conformitate cu prevederile legale, „la cererea scrisă a persoanei vârstnice interesate sau a reprezentantului legal al acesteia”. „În ceea ce ne priveşte, cererile se depun la Direcția de Asistență Socială Iași și conțin, în principal, următoarele informaţii: date privind persoana vârstnică (copie după actele de stare civilă - carte de identitate, certificat de naștere și alte documente precum certificat de încadrare în grad de handicap - unde este cazul); date privind componenţa familiei (însoţite de copii după documente de stare civilă), date privind veniturile realizate şi bunurile deţinute de membrii familiei persoanei vârstnice (cupon de pensie, adeverință de venituri, alte documente din care să reiasă/ ateste veniturile persoanei vârstnice și ale membrilor familiei acesteia); date despre locuinţă şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu, gradul de rudenie, certificate de atestare fiscală; informaţii referitoare la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care se află persoana vârstnică (analize medicale, fişe medicale de la medicul de familie şi alte documente de la medicul specialist)”, a precizat Petronela Barb.

Cine poate beneficia de servicii de îngrijire

Într-un astfel de aşezământ de stat pot solicita accesul persoanele vârstnice care dispun sau nu de venituri proprii (sau sunt insuficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare), cele care se pot (sau nu) gospodări singure, persoanele care nu au familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cele fără locuință proprietate personală sau care se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale, din cauza stării fizice, dar care „nu suferă de boli incurabile, psihice, contagioase”.

Contribuţia financiară a familiei sau a persoanei care deţine venituri după un anumit prag este stabilită prin hotărâre de consiliu local, respectându-se legislaţia în vigoare.

Bătrânii apreciază într-un astfel de loc nu doar îngrijirea suferinţelor fizice, cauzate de înaintarea în vârstă, ci, mai ales, pansarea rănilor sufleteşti, după cum a mai subliniat doamna Barb.

Vârstnicii se plâng cel mai adesea de singurătate, unii fiind singuri pe lume, iar în cadrul acestor aşezăminte ei au posibilitatea, cu diferite ocazii, să vină în contact cu copii şi tineri, să îşi împărtăşească experienţele de viaţă şi să fie angrenaţi în acţiuni de valorizare a lor. De asemenea, bătrânii participă atât la activităţi de recreere în aer liber (cei care se pot deplasa), cât şi de petrecere a timpului liber aproape de Dumnezeu graţie micilor bisericuţe amenajate în interior.

Se anunţă o reformă a sistemului de asistenţă socială

Legislaţia în domeniul asistenţei sociale va suferi modificări, premierul Marcel Ciolacu anunţând ca prioritate legislativă reforma acestui sistem. Guvernul a dezbătut deja proiectul pentru modificarea legislaţiei privind asistenţa socială, conform căruia „au fost înăsprite criteriile de acreditare şi licenţiere a serviciilor sociale”. De asemenea, centrele de servicii sociale vor fi verificate în cel mult 15 zile de la transmiterea cererii de licenţiere. „Nu mai permitem funcţionarea vreunui centru fără vizita în teren a specialiştilor, în cel mult 15 zile de la transmiterea cererii de licenţiere. Licenţa provizorie se reduce de la 12 luni la 3 luni. De asemenea, introducem controale inopinate, pentru că furnizorii trebuie să respecte constant legea, nu doar când se licenţiază. În premieră, introducem sancţiuni penale pentru încălcările noii legislaţii, iar amenzile cresc până la 100.000 de lei. Începem să reformăm din temelii întregul sistem de asistenţă socială, iar acesta este primul pas. Prin noul cadru legislativ, cu certitudine, cazuri precum cele ale «azilelor groazei», din ultimele luni, nu vor mai putea exista”, a spus Marcel Ciolacu în debutul şedinţei de Guvern din 8 septembrie 2023.

Alte modificări se referă la înfiinţarea unui registru naţional electronic de evidenţă a persoanelor beneficiare de servicii sociale, iar registrul unic al serviciilor sociale va fi revizuit. Totodată, vor fi introduse controalele inopinate şi conceptul de „client misterios”, iar astfel de servicii vor mai putea fi oferite doar de către întreprinderile de economie socială, ONG-uri, cultele recunoscute de lege şi instituţiile statului.