Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Consiliera româncă din Cambridge

Consiliera româncă din Cambridge

Galerie foto (4) Galerie foto (4) An omagial
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 29 Oct, 2021

Răspândiți în toată lumea, românii din diasporă fac cinste țării lor în moduri foarte variate. Inclusiv implicându-se în administrația locală, pe posturi pentru care sunt aleși de comunitățile locale. „Ziarul Lumina” a scris deja despre primarul român din Spania, Aurel Truță, despre cel din Germania, Octavian Ursu, despre viceprimărița de sector din Viena, Ramona Miletic. Acum am stat de vorbă cu Alexandra Bulat, o foarte tânără româncă devenită consilier local în Marea Britanie.

Și nu oriunde, ci în Cambridge, celebrul oraș universitar din Regatul Unit, centrul administrativ al comitatului Cambridgeshire, la 80 km nord-nord-est de Londra. 110.000 de locuitori, dintre care peste 22.000 de studenți. Universitatea este a doua ca vechime din Regatul Unit, după Oxford, și a luat naștere în secolul al 13-lea, sub forma unor școli religioase. În 1290, Papa Nicolae al IV-lea a recunoscut statutul universitar al orașului Cambridge după ce universitatea a ieșit de sub tutela mănăstirilor. Aici au predat profesori precum Erasmus din Rotterdam și Isaac Newton!

Cel mai vechi colegiu care încă există, Peterhouse, a fost înființat în 1284. Una dintre cele mai cunoscute clădiri din Cambridge, King’s College Chapel, a început să fie construită în 1446 și a fost gata în 1515. Cambridge University Press, editura universității, a luat naștere în anul 1534, Spitalul Addenbrooke a fost înființat în 1766, iar liniile ferate și Gara Cambridge au fost construite în 1845.

O comunitate foarte mare de români

Alexandra s-a născut în 30 mai 1994, la Iași. A fost șefă de promoție în 2012 la Liceul „Vasile Alecsandri”, în 2015 a finalizat studiile de licență în sociologie și studii media la University of Sussex, apoi a urmat un masterat în sociologie la Universitatea din Cambridge, iar în 2020 a susţinut teza de doctorat în sociologie politică și studii de migrație la University College din Londra. În 1997 locuise în Marea Britanie câteva luni, tatăl ei lucrând într-un spital din nordul țării. Și-a dorit foarte mult să revină acolo, așa că, atunci când a împlinit 18 ani și a terminat liceul, și-a făcut bagajul și s-a mutat în sudul Angliei, în Brighton, cu o ofertă de studii la University of Sussex. „Am încă rude în România, însă mulți prieteni din școală locuiesc în diverse țări, inclusiv în Marea Britanie. Sunt una dintre puținele persoane care au plecat din România cu gândul de a rămâne permanent aici. Toată viața mea de adult e în Marea Britanie, partenerul meu este englez și prietenii mei sunt din toate colțurile lumii. Nu am mai fost în România din 2016. Câteodată îmi este dor de anumite lucruri, cum ar fi mâncarea tradițională, însă mă descurc cu ajutorul nenumăratelor magazine românești din Anglia. Contează faptul că există o comunitate foarte mare de români”, spune Alexandra Bulat.

Din 2012 până în 2020 a învățat pe rupte, dar a și lucrat part-time. A avut nenumărate locuri de muncă, de la joburi studențești temporare până la poziții de asistent de cercetare pentru proiecte europene, în instituții de stat sau în ONG-uri. De doi ani lucrează cu the3million, cea mai mare organizație care face campanii pentru drepturile europenilor în Marea Britanie. „Coordonez o rețea de tineri voluntari care lucrează pe diverse proiecte de informare a imigranților. În timpul doctoratului, am predat științe politice la University College London, iar după doctorat am lucrat câteva luni cercetător la Universitatea Strathclyde. Din septembrie, mă axez pe munca mea în organizația the3million și politica locală în Cambridge.”

„Bună ziua, aveți nevoie de ceva?”

De ce politică? „După referendumul Brexit, am realizat că deciziile luate în politica din Marea Britanie au impact direct în viața mea de zi cu zi. Înainte de 2016, nici măcar nu știam că pot vota în alegerile locale, fiind cetățean UE!” De-atunci, a coordonat și a participat la diverse campanii și acțiuni pentru drepturile europenilor și a început să cunoască mulți politicieni. „În 2017 m-am înscris în Partidul Laburist. Am realizat că sunt foarte puțini români implicați în politica din Marea Britanie. Peste un milion de români au depus cererea pentru noul statut de rezident (EU Settlement Scheme), dar am găsit doar doi consilieri locali de origine română. Așadar, am decis să candidez pentru alegerile din mai 2021 în Cambridge, unde locuiesc, pentru consiliul de comitat (Cambridge­shire County Council)”.

Campania electorală a fost dificilă din cauza pandemiei. „O mare parte a campaniilor este doorknocking - mergem din ușă în ușă și ascultăm părerile și problemele oamenilor. Restricțiile ne-au permis acest lucru doar cu câteva săptămâni înaintea alegerilor, ceea ce a făcut campania foarte intensă. Aveam două joburi la momentul respectiv și am avut zile foarte lungi.”

A fost victoria o surpriză? „Am candidat în circumscripția Abbey, unde Partidul Laburist a câștigat alegerile din 2019, însă a fost o campanie strânsă cu Partidul Verzilor (Green Party), foarte activ în Cambridge. Verzii au luat două locuri de la partidul nostru pentru consiliul de oraș. Pentru consiliul de comitat a fost doar un loc, pe care l-am câștigat eu. Nu a fost o surpriză foarte mare, dar a fost o surpriză într-un fel, pentru că nu puteam prezice rezultatele, fiind atât de strânsă competiția. În fiecare săptămână, bat la ușile locuitorilor din Abbey și îi întreb dacă pot să îi ajut cu ceva. Nu contează dacă au votat pentru mine sau nu. În afară de unul, poate doi, care păreau cam supărați (nu neapărat pe mine sau partid, ci pe politicieni în general), englezii m-au primit foarte bine. Indiferent de opiniile lor politice, cred că oamenii apreciază ca politicianul care reprezintă zona respectivă să fie prezent, să întrebe oamenii care sunt problemele lor - și să încerce să le rezolve.”

Cum se schimbă opiniile când cunoști oamenii

Am întrebat-o cât de grea e viața de consilier local. „Este foarte solicitantă dacă vrei să fii activ și prezent. În Anglia, consilierii locali nu primesc un salariu. Nu e considerat un job full-time - dimpotrivă, există așteptarea ca o parte a muncii să fie de voluntariat, în folosul comunității. Consilierii fără responsa­bilități de conducere (cum ar fi șefii de comisie sau liderii consiliului) au un așa-numit allowance, care depinde de tipul consiliului - de obicei între 4.000 și 10.000 de lire pe an îna­inte de taxe. Această sumă nu acoperă nici măcar chiria în anumite orașe, așadar mulţi consilieri lucrează. Eu am două joburi part-time. Activitatea de consilier include întâlniri cu rezidenții, activități ca membri de comisie (eu sunt în comisia pentru copii și tineri, care se ocupă de finanțarea școlilor de stat, centrelor pentru tineri etc.) și multe e-mailuri, printre altele.”

În zona pe care o reprezintă nu locuiesc foarte mulți români, dar au un magazin românesc în Abbey: „Sunt mult mai mulți români în alte zone ale orașului Cambridge. Este o comunitate foarte diversă: studenți și profesori, muncitori în construcții, doctori, avocați. Ar fi utile niște proiecte de informare, mai ales despre drepturile românilor în Marea Britanie. De exemplu, am vorbit cu mulți români care nu știau că pot vota sau candida.”

Pandemia a avut un impact foarte mare în Anglia, mai ales pentru tineri, ne spune consiliera româncă din Cambridge. „Eu sunt norocoasă că pot lucra de acasă și nu mi-am pierdut locul de muncă din cauza restricțiilor, însă știu mulți tineri români care munceau în restaurante, de exemplu, și care nu au putut lucra câteva luni. Sunt norocoasă și că nu m-am îmbolnăvit, mai ales că știu destul de mulți colegi care au avut virusul”.

Stereotipurile negative despre români încă există, dar opinia generală e mai bună, după ce mulți englezi i-au cunoscut direct, la universitate, la muncă sau în alte circumstanțe: „După ce avem contact direct cu un grup de imigranți, de obicei opiniile noastre devin mai bune, pentru că vedem că nu e chiar așa cum se spune în presa de tip tabloid”.