Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Constantin Vasiliu Bolnavu, un mare filantrop

Constantin Vasiliu Bolnavu, un mare filantrop

Galerie foto (3) Galerie foto (3) An omagial
Un articol de: Gen. De Brigadă (r) Ing. Ion Maftei - 25 Sep, 2020

Constantin N. Vasiliu Bolnavu a înființat fundaţia universitară care îi poartă numele, cu sediul în București, care a funcționat în perioada 1922-1948, înlesnind studenților români creștin-ortodocși fără mijloace, dar merituoși putința de a-şi desăvârși studiile. În anul 1922, a cumpărat imobilul din Bucureşti, str. Piaţa Amzei nr. 5, pentru a asigura locuri de cazare şi masă studenţilor din România Mare. Suma de 12 milioane de lei, impresionantă pentru acele vremuri, o depăşea pe cea alocată în bugetul naţional pentru cazarea studenţilor în cămine. Imobilul din Piaţa Amzei cuprindea căminul pentru studenţi, o sală de conferinţe, biblioteca și o editură proprie.

Comisiunea consultativă și de control a fundației se compunea din zece membri, iar printre cei patru membri de drept permanenți era mitropolitul primat al țării. Ca reguli de bază se menționau: durata fundației, nelimitată; scopul nu se poate schimba; avutul nu poate fi schimbat sau expropriat. 

În luna decembrie 1923, Parlamentul României a adoptat prin lege Fundaţiunea Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu” şi statutul fundaţiei. Fundaţia asigura în mod gratuit condiţii de cazare şi masă pentru 300 de studenţi anual, proveniţi de la ţară, din rândul muncitorilor şi funcţionarilor modeşti. Printre cei care au beneficiat de acest cămin îi amintim pe lingvistul Boris Cazacu, eminentul jurist Valentin Al. Georgescu (fost director la Institutul de Istorie Sud-Est European), Emil Cioran, Gogu Rădulescu, Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Grigore Geamănu, Victor Isac (președintele Tineretului Universitar Ţărănist), Constantin Drâmbă (fost director la Institutul Astronomic).

Actul filantropic al lui Constantin Vasiliu Bolnavu a fost apreciat de Nicolae Iorga şi oferit drept exemplu de urmat: „Un proprietar din Ploieşti, d. C. Vasiliu, a dăruit pentru cantinele studenţilor români suma de douăsprezece milioane. Întreaga opinie publică mulţămeşte pentru o faptă a cării frumuseţă nu se poate releva îndeajuns…”

Pentru întreţinerea şi dezvoltarea fundaţiei, C.N. Vasiliu Bolnavu a mai donat un teren în suprafaţă de 160 de hectare în Dudeşti-Cioplea. Terenul a fost destinat pentru o fermă prin care să fie sporite veniturile fundaţiei şi ale căminului studenţesc, precum și pentru acordarea de burse studenţilor săraci care studiau în ţară şi în străinătate.

Proiectul Sinaia 

Proiectul Sinaia a reprezentat un alt act filantropic al lui Constantin Vasiliu. În anul 1928, înzestrează Fundația Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu” cu 575 de hectare în zona Valea Dorului-Sinaia-Moroeni, oferite cu titlu gratuit şi destinate înfiinţării unei „comune climaterice moderne cu construcţiuni” pentru diferite instituţii culturale şi de interes general obştesc, precum şi 400 de locuri de case, acordate gratuit funcţionarilor „care au adus şi aduc servicii statului şi poporului român”. Donația a fost acceptată în numele fundaţiei de către Nicolae Iorga, în calitatea sa de rector al Universităţii din Bucureşti, care a apreciat că acest fapt este unic în istoria atât a filantropiei, cât şi a culturii româneşti. Construirea acestui campus creativ a fost întreruptă de război și de raptul comuniştilor.

Printre personalitățile și instituțiile cărora li s-au repartizat loturi gratuite în punctul numit Valea Dorului (versantul Sinaia) menționăm: Miron Cristea (patriarh) - lot nr. 213; pr. D. Dron - lot 327; Visarion Puiu, Patriarhie, loturi 328-332; Societatea Ortodoxă Femeile Române - lot 365; pr. Iordănescu - lot 397. Având în vedere prevederile din statutul fundației (durata fundației, nelimitată; scopul nu se poate schimba; avutul nu poate fi schimbat sau expropriat), apreciez că aceste terenuri trebuie să revină proprietarilor de drept. 

Căminul din Roman

Între cele două războaie mondiale, Constantin N. Vasiliu Bolnavu a cumpărat terenul și mai multe imobile din fața Liceului „Roman Vodă” din Roman, județul Neamț, unde a înființat un cămin ce asigura în mod gratuit condiții de întreținere (cazare și masă) pentru 200 de elevi de liceu merituoși (100 băieți și 100 fete) din Moldova de atunci. Pentru internatul din Roman a mai cumpărat 20 de hectare în satul Cordun, județul Roman și un hectar în orașul Roman, pentru cultivarea legumelor necesare. Înaintea celui de-al ­Doilea Război Mondial, terenul și clădirile au fost expropriate în interes public. În conducerea acestui cămin era și preotul profesor I. Tănăsescu Dobrotă, care a făcut donații pentru cămin. 

Alte acte filantropice

Pe lângă cele amintite, de numele lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu se mai leagă ctitorirea a două biserici, până în prezent fiind cunoscută doar biserica din Suceveni, judeţul Galaţi, şi fondarea a zece școli, din care au fost cu acte numai trei. În localitatea Dulceşti din judeţul Neamţ a ridicat primăria şi monumentul eroilor şi a înfiinţat o fundaţie pentru un azil, în 1939. Construcţia a fost începută, însă nu s-a finalizat din cauza războiului şi a instaurării regimului comunist. Tot la Dulceşti a înfiinţat o bibliotecă şi a asigurat donaţii pentru fonduri de carte destinate bibliotecilor din alte sate. De asemenea, a asigurat hrana, „tot timpul, cu porumb, pentru populaţia a douăzeci de comune lipsite”.

Armata Română a găsit în Constantin Vasiliu un sprijin de nădejde. Amintim doar donarea de sume mari de bani pentru flota naţională în 1913; 100 de milioane de lei oferite înaintea celui de-al Doilea Război Mondial; o suprafaţă de 2.000 mp în perimetrul Calea Dorului (Sinaia) pentru Regimentul III Dâmboviţa, nr. 22 Infanterie.

Studiile savantului Henri Coandă în Franţa au fost finanţate de acelaşi mecenat. 

Constantin N. Vasiliu Bolnavu a făcut mai multe acte de binefacere, dar fiind un om credincios, smerit, care nu dorea „să știe stânga ce face dreapta”, multe dintre faptele sale ­filantropice sunt necunoscute. În acest sens ar fi de știut care este a doua biserică construită de el...

Îl regăsim chiar şi în literatură, Marin Preda amintindu-l în romanul „Delirul”: „Ianuarie 1944: C.N. Vasiliu Bolnavu a murit, mare făcător de bine… Pornise pe drumul anevoios al ocrotirii aproapelui”. 
În 2019, Primăria Municipiului Roman a acordat titlul de Cetățean de onoare post-mortem lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu. Prin societatea culturală „Clepsidra” din oraşul Roman, al cărei președinte este preotul Cornel Paiu, s-a realizat un bust al marelui filantrop, pe cheltuiala urmașilor lui, care va fi amplasat, în acest an, în parcul din fața primăriei, pe locul unde a funcționat căminul-internat din Roman. De curând am ­înaintat o cerere către Primăria Municipiului București, pentru a aproba aşezarea unei plăci comemorative pe clădirea din str. Piața Amzei nr. 5, unde a funcționat Fundaţia Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu” între anii 1922 şi 1948.