Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă An omagial Promotorul medicinei balneare și reumatologice din Moldova

Promotorul medicinei balneare și reumatologice din Moldova

Galerie foto (3) Galerie foto (3) An omagial
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 27 Noiembrie 2024

În seria documentarelor dedicate istoriei medicinei, evocăm azi o figură care a avut contribuții substanțiale la devoltarea medicinei balneare din zona Iașilor: medicul reumatolog Vlad Bejan (1922-2018). Născut în Basarabia, în localitatea Poiana, județul Soroca, într-o familie cu tată preot și mamă învă­țătoare, a urmat liceul la Chișinău, apoi s-a refugiat în România și a absolvit Facultatea de Medicină din Iași. A fost preocupat în toată cariera sa de progresul balneologiei și de vindecarea bolnavilor.

Timp de jumătate de secol, Vlad Bejan a fost cel mai cunoscut și mai respectat medic reumatolog din Iași. Nu cred să existe familie în oraș în care vreun bunic să nu fi fost, la un moment dat, pacientul lui. Reumatologia, domeniul în care s-a perfec­ționat o viață, l-a preocupat constant. Și modul prin care să poată face bine oamenilor, fără a condiționa actul medical. „Generația noastră a fost educată pentru exercitarea unei profesiuni în mare măsură în interes comunitar. Așa a fost la noi sentimentul, acela că servim o cauză superioară, ca intelectuali, deci o cauză spirituală și că trebuie să imprimăm în jurul nostru relații de mai multă omenie, de viață după anumite regulamente morale. Deci, nu era pe primul plan să câștigi, indiferent prin ce mijloace”, spunea, într-un interviu pe care l-a acordat medicul Ziarului Lumina, în 2006.

Meseria de reumatolog i-a oferit multe sa­tisfacții profesionale, chiar dacă aproape întreaga lui carieră s-a derulat în perioada comunistă, o perioadă grea, marcată de multe disfuncționalități în sistemul de sănătate.

Concentrat pe front în 1942, în timpul studenției, a însoțit trenurile de răniți, îngrijind pacienții loviți de gloanțe sau de schije. A fost și perioada în care a descoperit cât de mult poate influența în bine starea de sănătate a convalescenților şi internarea lor în stabilimente balneare. „Aceasta m-a apropiat și m-a convins să fac balneologia. Am făcut specializarea la Cluj, în anul 1948-1949, apoi a urmat o perfecționare în Franța și în Iași am aplicat din cunoștințele din facultate, pe de o parte, și din experiența acestor spitale de recuperare și stațiuni balneare, pe de altă parte”, povestea în același interviu medicul Vlad Bejan.

În 1949, la finalizarea studiilor, a devenit asistent universitar și medic primar la Clinica Balneologică din Iași. Însă în 1953 a fost înlăturat din învățământul universitar, din cauza „originii nesănătoase”. Așa a ajuns să fie foarte interesat de o ramură a medicinei insuficient cunoscută și dezvoltată în România acelui timp - balneologia, dar și de reumatologie, ca domeniu medical.

A militat pentru înființarea Băilor Nicolina

În orașul Iași, după prima jumătate a secolului trecut, balneologia încă era o disciplină fără prea mult contur. Existența unor filoane de apă minerală pe cuprinsul județului Iași fusese semnalată, după cum arăta dr. Richard Constantinescu, istoric al medicinei, într-un articol de pe medijobs.ro, de medicii Ștefan Episcupescu (1777-1850) și Anastasie Fătu (1816-1886) încă din secolul al XIX-lea. În „Apele metalice ale României Mari. Cercetate, descrise și însoțite cu o dietetică și macroviotică”, Episcupescu descria calitățile apelor și propunea metode de captare și folosire. Iar în „Descrierea și întrebuințarea apei simple și a apelor minerale din Moldova”, Anastasie Fătu vorbea despre bolile în care acestea ar putea fi recomandate. Nu a interesat pe nimeni însă, la vremea aceea, ca apele să fie exploatate pentru tratarea populației.

În 1952, în urma unui foraj în zona Nicolina, a fost descoperit un izvor de apă puternic mineralizată. Era vorba despre ape sulfuroase, cloruro-sodice, magneziene. Grație proprietăților curative deosebite, acestea au fost apoi recomandate de medicul Bejan în cure interne, pentru boli digestive, pentru afecțiuni ale căilor respiratorii, prin aerosoli și inhalații, și pentru afecțiuni locomotorii, prin tratament balnear.

În jurul acestui zăcământ atât de important, alături de o mulțime de specialiști pe care i-a cooptat și cu care a lucrat, medicul Vlad Bejan a reușit să dezvolte nu doar balneologia, ca specialitate, ci și recuperarea medicală. La insistențele și prin eforturile lui s-au înființat Băile Nicolina, apoi Policlinica Balneară din Iași și Spitalul de Recuperare, primul de acest fel din țară. Așa a ajuns Iașiul să fie declarat în câțiva ani stațiune balneară de interes național.

Valoarea terapeutică a fondului balnear de la Nicolina - Iaşi a fost evidenţiată prin studii şi observaţii elaborate, în cadrul Policlinicii Balneare, de medicul Vlad Bejan şi colectivul său, în perioada 1955-1985. Pentru recuperarea bolnavilor cu deficiențe locomotorii a proiectat și realizat 14 aparate de mecanoterapie, colaborând de fiecare dată cu cercetătorii de la Institutul „Petru Poni” din Iași. De asemenea, a studiat efectele apelor minerale de la Strunga și Răducăneni din județul Iași, ale izvoarelor de apă minerală din Grădina Botanică din Iași, dar și efectele nămolurilor din Moldova în tratamentul reumatologic.

Medicul Vlad Bejan a scris peste 400 de lucrări științifice, cele mai multe ca unic autor, dar și alte câteva zeci de studii și volume de specialitate. A fost membru al Societății Franceze de Reumatologie, membru al Societății Americane de Medicină Fizică și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România.