Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Contribuţiile Sfântului Vasile cel Mare la dezvoltarea teologiei şi spiritualităţii Bisericii

Contribuţiile Sfântului Vasile cel Mare la dezvoltarea teologiei şi spiritualităţii Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) An omagial
Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 03 Noi, 2009

Ieri, 2 noiembrie, congresul închinat Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi celorlalţi Sfinţi Capadocieni a continuat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. S-au desfăşurat trei sesiuni de comunicări, în cadrul cărora au susţinut referate ştiinţifice nume sonore ale vieţii academice ortodoxe din ţară şi din străinătate.

Cea de-a doua sesiune ştiinţifică a congresului închinat Sfântului Vasile cel Mare, moderată de părintele profesor Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a fost deschisă de referatul susţinut de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a vorbit despre „Persoană şi comuniune de persoane în gândirea teologică a Sfântului Vasile cel Mare“. Înalt Preasfinţia Sa a arătat că experienţa eclesială a Sfinţilor Părinţi a avut un rol hotărâtor în desfiinţarea concepţiei individualiste păgâne şi a subliniat, de asemenea, că „Sfânta Treime constituie, pentru Sfântul Vasile, temeiul de nezdruncinat al gândirii religioase, al evlaviei, al vieţii duhovniceşti, al oricărei experienţe. Pe ea o căutăm atunci când Îl căutăm pe Dumnezeu, atunci când căutăm plinătatea, sensul şi ţelul existenţei. Sfânta Treime se impune conştiinţei noastre religioase. Potrivit părintelui Florensky, gândirea umană nu are altă soluţie, pentru a găsi o stabilitate absolută, decât să accepte antinomia treimică. Respingerea Treimii, ca temei unic al realităţii, al gândirii, conduce spre o cale fără ieşire, duce la agonie, la nebunie, la sfâşierea fiinţei, la moartea duhovnicească“, a spus Mitropolitul Olteniei, în finalul prezentării.

„A excelat în pastorală, în învăţătura ortodoxă, în luptele antieretice, în filantropie, în liturgică, în asceză“

În continuare, IPS Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Aghios Vlasios, a atras atenţia celor prezenţi prin prezentarea unui excurs academic-duhovnicesc despre viaţa isihastă după Sfântul Vasile cel Mare. Mitropolitul de Nafpaktos şi Aghios Vlasios a evidenţiat că Sfântul Vasile cel Mare „a excelat în multe domenii bisericeşti, în pastorală, în învăţătura ortodoxă, în luptele antieretice, în filantropie, în liturgică, în asceză şi altele“ şi a explicat că aşezarea pustnicească ajută pe om să înţeleagă situaţia lui bolnăvicioasă cauzată de patimi şi de rătăcirea minţii care survine în viaţă.

„Marele Vasile este organizatorul vieţii de chinovie prin rânduielile sale pentru viaţa monahală. Viaţa monahală de chinovie o doreşte însă în cadrul acestor rânduieli pe care le dezvoltă în epistola sa către Sfântul Grigorie Teologul. Mai mult încă, Marele Vasile a fost un mare Părinte al Bisericii, cu o uimitoare prolificitate a cuvântului teologic care impresionează până astăzi, dar şi cu lucrare pastorală intensă. Această lucrare pastorală a sa trebuie însă să o vedem în interiorul vieţii isihaste neptice, aşa cum s-a semnalat în epistola sa către Sfântul Grigorie Teologul. De altfel, aşezarea acestei epistole - de către eminentul patrolog de veşnică pomenire, Panaghiotis Hristu, care a editat opera lui - la începutul operelor Sfântului s-a făcut pe de o parte, pentru că este dintre primele texte pe care le-a scris, iar pe de altă parte, pentru că reprezintă baza învăţăturii, a teologiei, a pastoralei acestui mare Părinte al Bisericii.

De aici înţelegem că aşa-numitul isihasm nu este o formă de viaţă duhovnicească care a apărut în secolul al XlV-lea, ci este viaţa profetică, apostolică şi patristică, aşa cum este exprimată în Sfânta Scriptură şi la Părinţii Bisericii, şi în cazul nostru la Marele Vasile“, a spus IPS Hierotheos.

Un mare teolog şi un mare legiuitor al vieţii ascetice

Academia Teologică din Moscova a fost reprezentată la Congresul închinat Sfântului Vasile cel Mare ce se desfăşoară zilele acestea în capitala României de către ieromonahul Dionisiy Shlenov, care a susţinut un referat despre „Ascetica la Sfântul Vasile cel Mare“. Profesorul rus a subliniat în introducerea lucrării sale că Sfântul Vasile cel Mare nu este doar un mare teolog, ci şi un mare legiuitor al vieţii ascetice, un învăţător al monahismului, şi a descris în continuare liniile mari ale învăţăturii Sfântului Vasile cel Mare despre înfrânare, care reprezintă unul din laitmotivele moştenirii sale ascetice.

„Înfrânarea a fost gândită de Sfântul Vasile nu doar ca un remediu pentru dobândirea sfinţeniei, ci şi ca răsplată: biruind patimile prin post, trebuie să «ne acoperim cu laurii înfrânării». Aşadar, ca o concluzie, trebuie să recunoaştem că învăţătura Sfântului Vasile despre înfrânare a fost influenţată nu doar de preocupările livreşti, ci şi de circumstanţele practice de formare a primelor comunităţi monahale din Asia Mică. Principiul cumpătării în înfrânare este asociat la el cu maximalismul monahal, ceea ce este caracteristic pentru întreaga ascetică a Sfântului Vasile, care, indiferent de blândeţea sa, întrecea adesea în asprime şi vestitele centre monahale egiptene. În loc de cuvinte despre influenţa doctrinei antice am putea vorbi despre utilizarea creatoare a simbolurilor antice, fapt ce nu este de mirare în secolul de aur al patristicii greceşti“, a spus profesorul Dionisiy Shlenov.

„Excelează în profunzime teologică, în sensibilitate pastorală şi ataşament faţă de valorile Bisericii“

În cadrul celei de a III-a sesiuni de comunicări, moderată de părintele profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ a Universităţii Bucureşti, IPS profesor dr. Ioannis Zizioulas, Mitropolit de Pergam, a făcut câteva consideraţii asupra eclesiologiei Sfântului Vasile cel Mare, arătând că acest mare teolog şi-a lăsat amprenta asupra conştiinţei Bisericii universale, în mod irevocabil, devenind un autentic punct de referinţă pentru toţi credincioşii creştini, şi în special pentru cei care aparţin Bisericii Ortodoxe.

IPS Ioannis a arătat în excursul său ştiinţific din cadrul acestui congres că este evident din scrisorile sale că prioritatea în preocupările Sfântului Vasile este cea a restabilirii unităţii în Biserică: „Acest lucru, însă, nu trebuie obţinut cu orice preţ. Ceea ce doreşte să realizeze Sfântul Vasile este o combinaţie de indulgenţă şi de adevăr «iubirea frăţească cu acurateţea credinţei». Dar cum poate fi realizată această combinaţie? Aici, Sfântul Vasile excelează în profunzime teologică şi, în acelaşi timp, în sensibilitate pastorală şi ataşament faţă de valorile Bisericii. Propunerile sale trebuie studiate în profunzime şi nu etichetate pur şi simplu drept «iconomie». Căci un teolog de calibrul şi cu convingerea Sfântului Vasile nu ar fi acţionat ca un simplu diplomat care încearcă să «gestioneze» situaţia“.

De asemenea, eruditul Mitropolit de Pergam a arătat că „Din studiul Sfântului Vasile şi al practicilor ulterioare ale Bisericii putem trage concluzia că diviziunile în Biserică sunt de trei tipuri: cele care se produc la nivelul Botezului şi conduc la excluderea totală din Biserică; cele care se produc la nivelul Mirungerii; şi cele care se produc numai la nivelul Euharistiei (ex. epitimia etc.). Ultimele două categorii implică o despărţire în cadrul Bisericii, care trebuie tratată şi vindecată într-un mod diferit faţă de primul caz. Aceste concluzii sunt suficiente pentru a demonstra actualitatea Sfântului Vasile pentru Biserica Ortodoxă, în special astăzi când o totală confuzie pare să se răspândească între ortodocşi cu privire la graniţele Bisericii. Această lucrare este o modestă încercare de a obţine îndrumarea Sfântului Vasile în această chestiune“.

În încheierea acestei sesiuni, lectorul Nikolai Lipatov, de la Midland Orthodox Study Center, Walsall, UK, a susţinut referatul intitulat „Profeţia biblică şi platonismul în Comentariul Sfântului Vasile cel Mare la Profetul Isaia“.

„Teologia marilor ierarhi şi învăţători ai Bisericii este fidelă dumnezeieştilor Scripturi, este biblică prin excelenţă“

Sala Conventus a Palatului Patriarhiei a fost gazda sesiunii a IV-a a congresului, sesiune moderată de către IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Craiova. Profesorul dr. Volker Henning Drecoll, de la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universităţii din Tubingen, a deschis această sesiune şi a vorbit despre „Impactul incongnoscibilităţii firii dumnezeieşti în teologia Sfântului Vasile cel Mare“. Despre „Împărăţia lui Dumnezeu la Sfântul Vasile cel Mare. Elemente de eclesiologie eshatologică“ a vorbit celor prezenţi părintele profesor Constantin Coman. În cadrul lucrării prezentate, părintele profesor Coman a făcut investigaţii pentru a prezenta locul pe care-l ocupă în opera şi teologia Sfântului Vasile cel Mare împărăţia cerurilor şi pentru a arăta în ce măsură această temă este în atenţia marelui teolog şi în ce termeni, cu ce înţelesuri. „Împărăţia cerurilor este un concept teologic central, cu care Sfântul Vasile cel Mare operează frecvent în teologia sa. Nu m-am oprit numai la sintagma împărăţia cerurilor, ci am extins investigaţiile mele şi la familia de cuvinte ce exprimă aceeaşi realitate: Împărat, Stăpân, putere, stăpânire, slavă, măreţie. Se confirmă un loc comun. De altfel, teologia marilor ierarhi şi învăţători ai Bisericii este fidelă dumnezeieştilor Scripturi, este biblică prin excelenţă, nu numai prin faptul că citează foarte mult Sfintele Scripturi, cum se întâmplă şi cu Sfântul Vasile, ci mai ales prin faptul că dezvoltă marile teme de teologie biblică şi sunt fideli continuatori ai duhului unitar al dumnezeieştilor Scripturi“, a spus părintele Coman.

Sesiuni de comunicări la Academia Română

Congresul internaţional dedicat Sfântului Vasile cel Mare continuă astăzi la Academia Română, începând cu ora 10:00. În cadrul celei de-a cincea sesiuni de comunicări, ce va fi moderată de acad. prof. dr. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, vor conferenţia acad. prof. dr. Emilian Popescu („Sfântul Vasile cel Mare şi teritoriul românesc“) şi prof. dr. Tudor Teoteoi de la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti („Importanţa şi semnificaţia unui latinism neglijat (desertores) din corespondenţa Sfântului Vasile cel Mare“).

De la ora 12:00, va fi vernisată o expoziţie, ce va fi prezentată de pr. conf. dr. Ionuţ Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, din Bucureşti.

În cadrul sesiunii a VI-a, ce va fi moderată de acad. Emilian Popescu, vor conferenţia, începând cu ora 12:30, prof. dr. conf. Leemans, de la Facultatea de Teologie, Universitatea Catolică din Leuven („Sfântul Vasile al Cezareei, ca păstor şi predicator. Panegiricul la Mucenicul Gordie“), şi prof. dr. Petr Mikhaylov, de la Universitatea „Sf. Tihon“ din Moscova („Teognoseologia la Sfântul Vasile cel Mare“).

Sesiunea a VII-a de comunicări va începe la ora 17:00 şi va fi moderată de conf. dr. Adrian Lemeni. În cadrul acesteia vor susţine comunicări: pr. prof. dr. John McGuckin, de la Seminarul Teologic din New York, Universitatea Columbia („Înţelegerea Ortodoxiei niceene la Sf. Vasile cel Mare“), arhim. dr. Bartolomeu Androni, stareţul Mănăstirii Cozia („Monahismul Ortodox Român: izvoare, evoluţii şi actualitate“), şi lect. dr. Adrian Marinescu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti („Învăţătura despre lumină şi funcţia ei liturgică în lume la Sfântul Vasile cel Mare“).

La ora 19:00, va avea loc lansarea cărţii „Euharistie, Episcop, Biserică“ a Înalt Preasfinţitului Ioan Zizioulas, Mitropolit de Pergam, după care vor fi prezentate concluziile.