Educație, cultură și spiritualitate pentru diaspora noastră

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni este o organizație publică de interes național aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Părintele conf. univ. dr. Nicolae Brînzea, director general al instituției, ne-a vorbit despre colaborarea dintre Statul român și Biserica Ortodoxă Română în diasporă și despre proiectele pe care le desfășoară în lumina Centenarului Marii Uniri.

Părinte director, care este misiunea institutului pentru românii de pretutindeni, așezat sub numele marelui istoric și academician Eudoxiu Hurmuzachi?

Suntem un institut național cu personalitate juridică aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Scopul și misiunea noastră sunt foarte bine definite în două componente: menținerea și promovarea iden­ti­tății naționale, pentru că în spațiile din afara granițelor țării unde românii își desfășoară activitatea și își duc existența este foarte importantă cartea lor de vizită, să se știe cine sunt ei cu adevărat. Institutul nostru desfă­șoară activități pe trei mari piloni: educație, cultură și spiritualitate.

Manifestările românești de la Salamanca un adevărat festival

Comunitățile românești din diasporă au o tradiție îndelungată, iar Biserica Ortodoxă Română le-a purtat permanent de grijă, oferindu-le preoți care să le întărească sentimentul națio­nal și religios. În anii de păstorire ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, misiunea ortodoxă românească din afara grani­țelor țării a cunoscut o dinamică remarcabilă, cu eparhii și parohii înfiin­țate pe toate meridianele.Cum colaborați cu institu­țiile Patriarhiei Române în sprijinul românilor de pretutindeni?

În primul rând, aș dori să adresez un cuvânt de mulțumire Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care sprijină institutul în implementarea a numeroase proiecte din diasporă. Cu sigu­ranță, pilonul vital al activității noastre este cel spiritual. De aceea, în toate proiectele avem acorduri de parteneriat cu unități de cult, și în special cu parohii și eparhii pe care Biserica Ortodoxă Română le are în afara granițelor țării. V-aș putea exemplifica: în diasporă, în zona spaniolă Salamanca, preoții din Protopopiatul Ortodox Român s-au gândit în anul 2016 ca de Ziua Națională, la 1 decembrie, să realizeze o mare sărbătoare, un spectacol pentru români. Spectacolul a avut loc într-o mare sală pusă la dispoziție de Arhiepiscopia catolică din Salamanca și au participat peste 600 de români. Au fost prezente și oficia­litățile, au interpretat cân­tăreți de marcă din România, spectacolul a durat patru ore, într-o atmosferă plină de emoție și vibrație. Foarte important este că autoritățile locale și repre­zen­tanții celorlalte culte au văzut ce înseamnă România și românismul, ce înseamnă latura culturală și felul în care românii știu să-și promoveze tradițiile. Lucrul acesta a generat un eveniment care a ajuns la a doua, a treia ediție, și acum ei singuri își sărbătoresc această zi, fiind sprijiniți de noi și de Institutul Cultural Român. În zona Salamanca au început să fie respec­tați și să fie priviți altfel decât o făcea presa locală care, după cum știm, de multe ori evidenția cazurile negative sau evenimentele senza­ționale în detrimentul celor care țin de identitatea noastră.

Întotdeauna gândim proiectele nu numai pentru menținerea identității românești care înseamnă educație – deschiderea de școli prin asociații sau unități de cult pentru învățarea limbii române, grupul-țintă fiind copiii cu vârstă între 7 și 12 ani –, dar și promovarea identității românești, pentru care avem o serie de parteneri care ne sprijină în activitățile noastre de așa natură încât să facem vizibilă cultura și spiritualitatea românească sub diversele ei forme.

În Patriarhia Română, 2018 a fost declarat Anul oma­gial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. Din ex­periența vizi­telor pe care le-ați efectuat în co­munități româ­nești de peste hotare, cum arată astăzi unitatea de credință și neam în diasporă?

Mărturisirea unității de cre­dință și de neam este, de fapt, misiunea preoților și a ierarhilor care își desfășoară activitatea și realizează pastorația în diasporă. Am vizitat foarte multe parohii din afara granițelor țării și am văzut că acolo Biserica este liantul, oaza de românitate prin spiritualitate, dar și prin evenimente care țin de zona spațiului liturgic. Preoții organizează, pe lângă momentul de slujbă, și agape sau evenimente cultural-educative. Consider că este foarte important în acest an 2018 să împletim ceea ce Biserica are foarte bine stabilit ca program liturgic și care vizează unitatea în credință, cu elementul cultural, de așa natură încât să se creeze o întreagă zi de sărbătoare. Putem vorbi despre deschiderea de școli pe lângă parohii, pe care să le sprijinim cu material didactic și cu formarea unor cadre didactice. În Spania, cu sprijinul Preasfințitului Părinte Episcop Timotei, au fost trimiși la cursuri de formare câțiva tineri care au studiat metodica predării limbii române, psihopedagogie școlară și practică pedagogică, tocmai pentru a deschide școli duminicale de limbă română. Cred că este o activitate foarte importantă care ar prezenta interes atât din partea Patriarhiei Române, cât și a Statului român, pentru că prin aceasta copiii celor care muncesc în afara granițelor țării vor avea întotdeauna interes pentru dulcea limbă românească. Patriarhia Română are o rețea foarte bine organizată, cu adresabilitate în marea majoritate a spațiilor din lume unde sunt români, pentru a realiza aceste școli de duminică, desi­gur cu mențiunea că doritorii au nevoie de sprijin logistic și financiar în realizarea acestui proiect.

Pe de altă parte, românul, pe lângă odihna pe care i-o oferă partea spirituală în zi de duminică, are nevoie și de un dar, de un suport care poate veni prin organizarea unor evenimente importante pentru menținerea identității românești. Eu consider, din expe­riența pe care institutul o are de câțiva ani, că în acest an al unității de credință și de neam, putem vorbi despre elaborarea unor activități comune care să contureze mult mai bine dinamica unei sărbători în viața românilor din afara granițelor țării.

Caravana identității românești

Ce alte programe desfă­șoară Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" în contextul Centenarului Marii Uniri?

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" a dedicat anul 2017 precentenarului și personalităților care au contribuit la realizarea Marii Uniri. Anul acesta avem două mari programe dedicate Centenarului și toate activitățile, evenimentele și proiectele sunt sub această temă. Unul se intitulează „Caravana identității românești", se adresează diasporei și a fost deschis în 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă" – Otopeni. De aici începe o succesiune de proiecte, cel mai apropiat fiind o conferință cu tema Marii Uniri la Institutul de la Freiburg, unde vom avea și o expoziție a reginei Maria, precum și o serie de piese foarte importante – costumul regelui și al reginei – dar și multe cărți de mare valoare. Al doilea program este dedicat comuni­tăților istorice din jurul grani­țelor României, se numește „Spațiul cultural comun românesc. Centenar Marea Unire" și include o serie de activități dincolo de Prut, în sudul Basarabiei, și la Cernăuți, unde vom duce cărți pentru școlile românești.

Vom organiza și evenimente care țin de calendarul sărbătorilor dedicate românilor de pretutindeni: Ziua Românilor de Pretutindeni – ultima duminică din luna mai; Ziua Limbii Române – 31 august, dar și alte zile și eve­nimente importante care țin de domeniul spiritualității, cum ar fi Duminica Românilor Mi­granți – prima duminică după să­r­bătoarea Adormirii Maicii Domnului. Sufletul neamului românesc nu are granițe. Inima românilor bate deopotrivă pretutindeni cu aceeași intensitate pentru dorul și dragostea de ­neam și țară.