Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă An omagial Evocări din istoria și actualitatea muzicală psaltică a Catedralei Mitropolitane din Iași

Evocări din istoria și actualitatea muzicală psaltică a Catedralei Mitropolitane din Iași

Galerie foto (1) Galerie foto (1) An omagial
Un articol de: Arhim. Mihail Daniliuc - 05 Iulie 2023

Proclamarea Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bise­ricești este binevenită nu doar în a lămuri mai profund importanța muzicii în cult, ci și pentru a ne reaminti de tradiții muzicale din trecut, regăsite în contemporaneitate, ca reverberații ale unei statornice lucrări a Bisericii de a păstra și transmite frumusețea cântării bisericești, căci muzica psaltică sau bizantină este specifică spațiului răsăritean ortodox, constituindu-se dintr-o sinteză de elemente, de izvoare, începând cu izvorul iudaic, la care s-au adăugat izvorul sau tradiția elină, influențe orientale, iar la noi, armonios altoite pe etosul românesc, toate echilibrate și sintetizate de duhul Sfintei noastre Ortodoxii.

În istoria muzicii psaltice de pe pământ românesc, perioada Reformei hrisantice a coincis cu procesul de „românizare” a cântării bise­ricești inițiat de Filothei Jipa la începutul secolului al XVIII-lea și continuat de Mihalache Moldovlahul, Iosif de la Neamț ș.a. Muzica bizantină se propagase în Țările Române pe filiera limbii grecești și a limbii slavone, fără ca prin aceasta să fie „clătinată” în esența ei. Un rol deosebit în dezvoltarea învățământului muzical de tip bizantin în Moldova l-au avut Mitropoliții Veniamin Costache și Iosif Naniescu, cel din urmă fiind recent canonizat de Biserica noastră dreptmăritoare. Cei doi mari ierarhi din scaunul străvechi al Mitropoliei Moldovei nu doar că au susținut muzica bizantină, ci ei înșiși erau psalți, învățători și chiar autori de cântări rămase în colecții importante.

Strălucirea marilor protopsalți Dimitrie Suceveanu și Sfântul Iosif, Mitropolitul cel milostiv al Moldovei, de la finele secolului al XIX-lea, a constituit un impuls pentru a se continua procesul de promovare și dezvoltare a cântării bisericești în spațiul sacru al Catedralei Mitropolitane din Iași. Cei care i-au succedat aveau de îndeplinit o prețioasă, dar în același timp dificilă misiune în plan muzical, simțindu-se datori să păstreze, dacă nu să și depășească calitativ ceea ce au primit de la predecesori.

Printre protopsalții și cântăreții din prima jumătate a veacului XX, care au continuat istoria glorioasă a muzicii psaltice de la Catedrala Mitropolitană din Iași, îi amintim pe: Gheorghe Grigoriu, Nicolae Oșlobanu, Teoctist Stupcanu, Alexandru Gheorghiță, Ioanichie Irimciuc, Macarie Enache.

După 1990 programul liturgic al Catedralei Mitropolitane din Iași a cunoscut o schimbare importantă odată cu venirea la Iași a noului Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, în persoana Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Obștea clericilor slujitori de la catedrală a fost revigorată prin aducerea de slujitori tineri, cu temeinice cunoștințe muzicale.

Aceste schimbări au coincis cu începerea studiilor mele liceale, făcute în străvechea cetate a Iașilor. Am venit în Iași de la parohia în care am crescut, Bârlești, comuna Erbiceni, jud. Iași, unde, îndată după 1990, a venit tânărul preot Constantin Voinea. Slujitor plin de râvnă duhovnicească, cu o voce deosebită, originar din satul Nemțișor, de sub streașina marii lavre nemțene, părintele Constantin nu doar că psalmodia foarte frumos, dar era preocu­pat ca și cântarea la strană să fie îmbună­tățită. Din acest motiv a strâns mulți tineri la biserică, învățându-ne să cântăm și să iubim frumusețea casei lui Dumnezeu. De aceea, odată ajuns în Iași, fascinat de fru­mu­sețea slujbelor de la Catedrala Mitropolitană și purtând dorul slujbelor din parohia mea, mi-am făcut un obicei de a poposi aproape zilnic ca să mă închin Maicii Domnului și Cuvioasei Parascheva. Așa am cunoscut rânduiala liturgică a impresionantei zidiri sfinte, dar și pe unii slujitori. Nu pot uita mișcătoarele cântări de la Vecerniile de sâmbătă seara sau din ajunul marilor sărbători în care părinții slujitori deveneau printr-o rânduială bine statornicită la Catedrala Mitropolitană și proto­psalți iscusiți, conduși prin arhicunoscuta-i acribie de arhimandritul Partenie Apetrei.

Între cântăreții Catedralei Mitropolitane din Iași, din perioada anilor 1990-1994, amintesc pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim al Romanului și Bacăului, pe atunci arhidiacon, pe Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, pe atunci arhidiacon, pe arhimandriții Dosoftei Șcheul, Arsenie Bunaru, Serafim Gri­goraș, Andrei Vinca, protosinghelii Iustin Neagu și Clement Schipor. Mai târziu s-au adăugat alți părinți, ca ierodiaconul Valerian Radu, actualmente arhimandrit și eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dar și mulți studenți teologi virtuoși, care au continuat frumoasa și istorica rânduială: Bogdan Frăsilă, actualmente protoiereu al Protopopiatului Roznov, Ionuț Duma, actualmente paroh la Băltătești de Neamț, Gabriel Năstasă, actualmente preot și conferențiar la Catedra de Muzică psaltică a Facultății de Teologie din Iași, Ciprian Rusu și Florin Guzgă, actualmente arhidiaconi la Catedrala Mitropolitană ieșeană, Olivian Andrișoae, actualmente membru al Corului Operei Naționale din Iași.

 În cursul săptămânii susțineau strana câte doi părinți, iar la praznicele împărătești și zilele de duminică, slujbele Vecerniei, Litiei și Utreniei erau împodobite cu cântări psaltice înălțătoare, interpretate de mai mulți părinți ca de obicei, iar la Sfânta Liturghie cânta impresionantul cor al catedralei, dirijat aproape cinci decenii de profesorul Alexandru Verdeș. Deși armoniile polifonice erau cu totul impresionante, potrivite pentru „maica bisericilor din Moldova”, totuși dulceața cântărilor psaltice de la slujbele de peste săptămână erau inegalabile, mai ales când la strană erau „de rând” părinții catedralei, cunoscuți atât pentru măiestria execuției notelor psaltice, cât și prin ale lor calități vocale deosebite.

Rânduiala cântării psaltice de la Catedrala Sfintei Mitropolii a continuat și s-a îmbunătățit și mai mult de a când a urcat în scaunul străvechii eparhii moldave Părintele Mitropolit Teofan. Iubitor și promotor al muzicii psaltice, Înaltpreasfinția Sa poartă de grijă pentru ca tradiția să continue în chip strălucit. De mai bine de un deceniu, la strana catedralei au cântat și cântă psalți cu temeinice cunoștințe muzicale și înzestrați cu alese calități vocale. Dintre ei amintim: părinții Nifon Baciu, Adrian Florea, Vlad Lungu și Ilie Leonte, actualmente slujitori la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cel din urmă fiind dirijorul Corului psaltic „Dimitrie Suceveanul” al catedralei. Dintre actualii protopsalți ai catedralei ieșene îi amintim pe diaconii Petronel Câtea și Stelian Gheorgheasa, dar și pe ipodiaconul Ionuț Prodan.

Concluzionând, tradiția cântării psaltice la Catedrala Mitropolitană din Iași s-a adăugat constitutiv însăși istoriei strălucitei ctitorii a vrednicilor Mitropoliți Veniamin Costachi și Sfântul Iosif cel Milostiv, fiind deopotrivă frumoasă tradiție și dinamică actualitate, prin care se menține și se intensifică legătura noastră cu Dumnezeu, exprimând sintetic și profund credința și frumusețea Sfintei noastre Ortodoxii.