Pornind de la cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că „fiecare om poate deveni mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu prin care lucrează în lume ca să ridice și să vindece pe cei răniți
Filantropia salvează România
Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni” a Parohiei „Înălțarea Sfintei Cruci” din cartierul bucureștean Titan s-a născut din dragostea pentru semeni a unor oameni care au avut un vis frumos, devenit realitate. O realitate nu doar pastorală, ci și socială, în spiritul filantropiei ortodoxe. Iar timpul, de data aceasta, a avut răbdare: după peste 20 de ani de la începutul acestei frumoase povești, ea continuă să se dezvolte și tot mai mulți credincioși își găsesc aici alinarea sufletului și a trupului.
În 1993, părintele Ilie Costescu a decis să ridice o biserică pe unul dintre terenurile pe care Primăria Bucureştiului le atribuise drept compensaţie morală pentru demolarea de biserici în timpul regimului ateu. În 14 septembrie 1994 s-a sfințit terenul pentru ceea ce avea să devină prima biserică ridicată în Bucureşti după 1989, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, o construcţie din lemn în stil maramureşean, târnosită în 17 aprilie 1995 de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În timpul slujbei de sfinţire, s-a arătat pe cerul senin de primăvară semnul Sfintei Cruci...
Piatra de temelie a Bisericii „Sfântul Ilie” a fost pusă în 2003 de către Patriarhul Teoctist. Cinci ani mai târziu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit biserica aflată în stadiul „la gri” și a dat binecuvântarea să se poată oficia slujbele în interiorul locașului, iar în 2013 tot Preafericirea Sa a oficiat târnosirea, după ce se executaseră și picturile și era gata și Centrul social.
Azi, după cum ne explică actualul preot paroh, părintele Gheorghe Dincă, fosta biserică a devenit paraclis și a fost renovată în 2019. Mai mult decât atât: pentru că nu o dată s-a întâmplat ca o înmormântare să aibă de așteptat întoarcerea unor rude aflate departe de România, s-a cumpărat și este folosită o cameră frigorifică.
La rândul ei, fosta clădire administrativă, tot din lemn, a fost demolată pentru a face loc unei impunătoare construcții P+3, sediul actualului Așezământ social-pastoral „Sfântul Ilie”.
Planul inițial era cutezător: el includea un azil de bătrâni, care urmau să fie cazați și îngrijiți gratuit, și, alăturat, o clădire de birouri, a căror închiriere ar fi urmat să asigure funcționarea căminului de vârstnici. Criza financiar-economică a anilor 2008-2009 a tăiat avântul acestor dezvoltări, dar în parohie se întâmplă oricum multe lucruri minunate, datorate preoților de aici, comunității locale și, nu în ultimul rând, familiei Ion și Smaranda Maticiuc, care a asigurat finanțarea lucrărilor. Ion Maticiuc a fost numit epitrop onorific pe viață de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cel care a ridicat o biserică trebuie să se și îngrijească de soarta ei.
Picturile executate de artistul Adrian Botea acoperă 4.000 de metri pătrați. Biserica este una mare și elegantă. Candelabrul central este copia celui al Catedralei Ortodoxe Române din Paris, iar clopotele, executate în Austria, sunt sincronizate la secundă prin satelit. Catapeteasma este executată din onix, care s-a dovedit nu doar mai frumos, ci și mult mai ieftin decât marmura.
Întregul mobilier, din lemn de cireș, a fost executat de către mica echipă a ieromonahului Hristofor Dumitrașcu, starețul Schitului Cucuteanca din comuna Runcu, județul Dâmbovița.
Cu gândul la cei nevoiași
Circa 200 de bătrâni cu venituri modeste - ca să nu spunem jalnice - sunt luați în evidența parohiei. Ei beneficiază aici de servicii stomatologice gratuite, într-un cabinet dotat cu toate cele necesare. Istoria acestui cabinet este tulburătoare. O enoriașă, stomatolog, a fost ucisă pe trecerea de pietoni din apropiere de un șofer iresponsabil. Urma să se mărite peste două luni... Mama doctoriței a donat bisericii toată aparatura din cabinetul privat care-i aparținuse, spunând că așa ar fi dorit fata ei.
Ușă-n ușă se află cabinetul oftalmologic, care funcționează în același regim de gratuitate, medic fiind Ioana Costescu, soția fostului paroh. Bătrânii nevoiași primesc chiar și ochelarii gratis! Și alți medici din parohie, de diferite specialități, și-au declarat disponibilitatea de a oferi consultații gratuite.
De câteva ori pe an, în parohie se împart celor săraci pachete cu mâncare. La slujba de hram din 2019 au primit pachete 400 de oameni. Cantina are locuri la masă pentru 150 de oameni și o bucătărie modern utilată, dar lipsesc deocamdată fondurile pe care ar trebui să le dea primăria de sector pentru procurarea alimentelor. Până atunci, sala este pusă la dispoziția enoriașilor care au o nuntă, un botez sau un parastas.
Dar oamenii - mai ales cei bătrâni și săraci - n-au nevoie doar de mâncare. Drept care li se asigură și servicii notariale gratuite! Ce să facă, ce să nu facă, ce să semneze și mai ales ce să nu semneze - tot ceea ce numim birocrație.
Ce mai urmează
Etajul 2 al așezământului, în curs de amenajare, va fi dedicat meditațiilor școlare gratuite, care deocamdată se țin în demisolul bisericii. Română, matematică, chimie, biologie, limbi străine - de toate. Coordonatorul dascălilor voluntari este profesorul de română Ion Mircescu și, de curând, una dintre fostele eleve, ajunsă la rândul ei profesoară, a venit să predea celor mici! 45 de copii vor încăpea în ceea ce va fi Centrul de zi, un after-school păstorit de biserică.
Etajul 3 - mansarda - urmează să fie dedicat locuințelor sociale și/sau ale preoților.
Și alte planuri bat la ușă. Unul dintre acestea prevede discuții cu supermarketurile, care plătesc ca să scape de alimentele aflate încă în termenul de garanție, dar scoase din circuitul comercial. Ar putea ceda o parte din ele Cantinei „Sfântul Ilie”.
O altă idee este un minirecensământ în cartier, pentru a identifica bătrânii care trăiesc singuri și fără ajutor. Aceștia ar urma să primească o masă caldă și o mână de ajutor și nici nu s-ar mai simți singuri, le-ar bate și lor cineva la ușă.
Consiliul parohial
Am fost invitați să participăm la o ședință de Consiliu parohial, ținută în demisolul bisericii. Cine nu știe cum merg lucrurile crede că preoții fac și desfac, dar în fiecare parohie toate deciziile importante sunt luate de consiliu, unde se discută serios și în amănunt toate cele, inclusiv bugetul de venituri și cheltuieli.
Cu această ocazie am avut plăcuta surpriză să descoperim într-o sală alăturată impresionanta bibliotecă a așezământului, organizată pe genuri, teme și categorii, inclusiv colecția legată elegant a „Ziarului Lumina”.
Am plecat încântați din Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci”-Titan.
Locuitorii cartierului își amintesc probabil că, în perioada construcției bisericii, pe panoul standard al șantierului, la rubrica „Termen de execuție” scria „Când o vrea Bunul Dumnezeu”. Ei bine, Bunul Dumnezeu a vrut!