Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă An omagial Icoana Soborului Sfinților Români, imaginea anului omagial 2025

Icoana Soborului Sfinților Români, imaginea anului omagial 2025

Galerie foto (8) Galerie foto (8) An omagial
Un articol de: Monahia Atanasia Văetiși - 22 Ianuarie 2025

Icoana „Soborul Sfinților Români”, realizată pentru acest an omagial de către pictorul bisericesc Costel Olărean, are ca model iconografic ilustrarea pe care arta bizantină a dat-o, încă din secolul al XV-lea, imnului marial „De tine se bucură”. Privind imaginea și urmărind cuvintele imnului, observăm imediat corespondențele: „De tine se bucură, ceea ce ești plină de har, toată făptura, soborul îngeresc și neamul omenesc, ceea ce ești Biserică sfințită și rai cuvântător, Lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a întrupat și Prunc S-a făcut, Cel mai înainte de veci, Dumnezeul nostru. Că mitrasul tău scaun s-a făcut și pântecele tău mai desfătat decât cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, ceea ce ești plină de har, toată făptura, slavă ție”.

Tipul compozițional

În partea de sus, într-o slavă circulară, este reprezentată Maica Domnului pe tron, cu Iisus în brațe. Slava este susținută de soborul îngerilor, iar în fundal se vede o biserică cu turle. (Așa cum a mărturisit iconarul, în dialogul pe care l-am avut, când a pictat biserica s-a gândit la Catedrala Națională, văzând în ea un simbol al tuturor bisericilor de pe teritoriul țării noastre.) Îngerii și biserica sunt cuprinși într-un al doilea cerc, care, spre deosebire de cel al slavei Născătoarei de Dumnezeu, este deschis, legând cerul cu pământul. Astfel, sunt prinse laolaltă cele cerești și cele pământești, „toată făptura”, care se bucură și aduce slavă Fecioarei. Prezența celor doi luminători, soarele și luna, care, potrivit erminiei, sugerează lumea creată în cele șase zile ale Genezei, întregește această ima­gine a universului ceresc din partea superioară a compoziției. În interiorul acestui contur exterior, redat cu tonuri de albastru, este reprezentat un peisaj paradisiac, „raiul cuvântător” din textul imnului. Conturul se deschide spre elementele care sugerează pământul, lumea creată, redată prin crestele mun­ților (în zona mediană a icoanei) și pământul acoperit cu iarbă și vegetație (din partea de jos a icoanei).

Aici, pe acest pământ, a odrăslit, cum spune troparul Sfinților români, „Cuvântul dumnezeiesc”, iar „Biserica cu sfinți l-a împodobit”. „Toate cetele sfinților”, pe care le vedem grupate pe categorii sau cinuri în partea centrală a icoanei, sunt chemate, așa cum spune mai departe troparul, să roage „pe Milostivul Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre”.

Iconografia

Compoziția aleasă de pictor pentru icoana Anului centenar al Patriarhiei Române amintește de cea mai veche reprezentare a temei „De tine se bucură”, pe care o întâlnim în secolul al XV-lea într-o icoană păstrată în Catedrala Adormirii din Kremlinul Moscovei. Tema se regăsește însă și în școala novgorodiană și în arta iconarilor din școlile Pskov și Stroganov, răspândindu-se în secolele XV-XVI. În aceeași măsură, o întâlnim, aproximativ în aceeași perioadă, dar în frescă, și în Balcani, în Kastoria și la Muntele Athos. Pe filieră rusească, cel mai probabil, tema ajunge și în pictura din Moldova. O întâlnim în fresca de la Arbore, Probota, Humor și Sucevița.

Icoana este dominată vizual de mulțimea de sfinți, o alăturare de chipuri și siluete pe care pictorul le-a așezat simetric, grupându-le în cete. Aceasta este modalitatea consacrată de a reda mulțimi de sfinți în arta bizantină. O regăsim și în icoana Tuturor Sfinților, doar că acolo, în partea de sus a imaginii, este reprezentat Iisus Hristos pe tron, fie ca Judecător, fie în tipul Deisis. De asemenea, o întâlnim în icoana Judecății de Apoi, unde, în partea superioară a ima­ginii, este reprezentat tronul Hetimasiei.

În primul rând al cetei sau cinului lor, sfinții se detașează prin trăsăturile chipului, prin veș­minte, prin obiectele pe care le țin în mâini, astfel încât îi putem recu­noaște ușor. În spatele lor, figurați mai simplu, uneori doar sub forma unor aureole suprapuse, se așază și ceilalți reprezentanți ai respectivului cin.

Grupul, care urmărește uneori un traseu ascendent, poate cuprinde mai mulți sau mai puțini sfinți, dar arată prin acest portret colectiv că adăugarea altor sfinți este mereu posibilă.

În icoana noastră, în centrul ima­ginii, îl recunoaștem ușor pe Apostolul Andrei, cel care, potrivit tradi­ției, a adus creștinismul pe pământ românesc. În dreapta, cum privim, se detașează grupul Sfinților Martiri Brâncoveni, urmați de Sfântul Voievod Neagoe Basarab și Sfinții Ierarhi Antim Ivireanul și Calinic de la Cernica. Ei formează împreună o categorie de sfinți-ctitori, ca domnitori sau ierarhi care au promovat cultura, arta, tipăriturile. Asemeni lor sunt și cei pe care îi putem recunoaște în rândul de dea­supra, Sfinții Ierarhi Petru Movilă și Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Rămânând pe același registru, dar la stânga Apostolului Andrei, îl vedem pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, pictat cu icoana triptic de la Putna în mână. Îi urmează, spre stânga, o ceată de ierarhi, în prim plan fiind Andrei Șaguna, Sava Brancovici și Teodosie de la Brazi.

Pe următorul rând, în stânga, este redată ceata cuvioșilor, unde îi recunoaștem pe Sfinții Nicodim de la Tismana, Grigorie Decapolitul, Daniil Sihastrul, Ioan Iacob Hozevitul, Paisie de la Neamț și Dimitrie cel Nou. Rămânând pe același rând, în partea dreaptă, îi vedem, cu crucile muceniciei în mâini, pe Sfinții martiri dobrogeni Epictet și Astion, Sava de la Buzău, Emilian de la Durostor, dar și pe Ioan Valahul și Ioan cel Nou de la Suceava. Neavând spațiu să adauge inscripții cu numele lor, pictorul a reprodus cu cât mai multe detalii imaginea tip a respectivilor sfinți, astfel încât privitorul să-i poată recunoaște ușor, după trăsăturile fizionomice și aspectul veșmintelor. Dar, așa cum putem vedea într-o schiță de lucru, pictorul stabilise identitatea tuturor sfinților, chiar și pentru cei ale căror chipuri nu se văd, prezența lor fiind sugerată doar de aureolă.

Trecând la al treilea registru, recunoaștem, în partea din stânga, grupul sfintelor femei. Aici le distingem imediat pe Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeș, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla și Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași.

O imagine a sfințeniei actualizată

Icoana anului omagial este, putem spune, o imagine a soborului sfinților români actualizată. Pentru că sfinților înscriși în calendarul Bisericii Ortodoxe Române încă din secolul trecut li s-au adăugat cei 16 sfinți mărturisitori și duhovnici a căror canonizare a fost proclamată în contextul aniversării Centenarului Patriarhiei Române. Sunt nevoitori care au trăit și s-au sfințit în acești 100 de ani, părinți duhovnici și preoți mărturisitori în temnițele comuniste.

Să pornim din nou din centrul imaginii unde, deasupra Apostolului Andrei, iconarul i-a așezat pe Sfinții Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Deasupra lor, într-un cor al cuvioșilor, ușor de urmărit datorită camilafcelor ce le acoperă capul, sunt Sfinții Dometie de la Râmeț, Serafim de la Sâmbăta, Sofian de la Antim, Gherasim de la Tismana, Visarion de la Lainici. Pe rândul următor, sunt Cuvioșii Calistrat de la Timișeni și Vasiova, Arsenie de la Prislop și Iraclie din Basarabia. În mijlocul lor, pe rândul de sus, chiar în axul imaginii, sunt integrați doi sfinți canonizați în anul 2023, Cuviosul Macarie Protopsaltul și Ierarhul Martir Neofit Cretanul, care nu erau nici ei reprezentați până acum într-o icoană a Soborului Sfinților Români.

În partea dreaptă a icoanei, pe același rând, sunt redați sfinții preoți mărturisitori, cei care au făcut ani grei de închisoare în timpul regimului comunist, și anume Sfinții Dumitru Stăniloae, Liviu Galaction, Ilarion Felea, Constantin Sârbu și, un rând mai sus, Alexandru din Basarabia și Ilie Lăcă­tușu.

În primul grup sunt cei care s-au sfințit purtând jugul duhovniciei, al nevoințelor ascetice, al povățuirii ucenicilor, iar în cel de-al doilea, cei care au purtat crucea grea a temniței, în condiții aspre și chinuri de tot felul, aflați sub o continuă presiune de a ceda sau de a colabora. Unii au fost profesori de teologie, alții preoți de mir cu înaltă vocație pastorală, dar fiecare și-a sfințit viața slujindu-I lui Hristos cu dăruire, fiind modele pentru cei întemnițați alături de ei.

Asemeni lor sunt și cei pe care pictorul i-a așezat un rând mai sus. Ei nu au aureolă, nu au fost canonizați, dar aparțin aceleiași cete a mărturisitorilor în fața prigoanei regimului comunist. Ei au fost pictați în mai multe biserici, ca o mărturie a jertfei lor pentru Hristos și ca răspuns la evlavia credincioșilor, la cinstirea de care se bucură în rândul acestora. Tema iconografică a „mulțimii de sfinți” tocmai aceasta permite și la aceasta invită, ca noi și noi sfinți să poată fi adăugați celor deja pictați cu aureola sfințeniei. Dintre mărturisitorii temnițelor comuniste, pictorul Costel Olărean a selectat câțiva. Îi amintim aici pe Daniil Tudor, Florea Mureșan, Gheorghe Calciu, Constantin Voicescu și Ioan Iovan (în partea stângă a icoanei) și pe Vasile Voiculescu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu și Mihaela Nicoară (în partea dreaptă), mărturisitori ale căror chipuri sunt ușor de recunoscut datorită fotografiilor și documentelor păstrate.

Toți sfinții pictați în acest sobor vin să aducă cinstire Maicii Domnului „din care Dumnezeu S-a întrupat și Prunc S-a făcut”, cerându-i să mijlocească pentru sufletele noastre.

 

Citeşte mai multe despre:   Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române  -   icoana