Ioan Meţiu, un mecena al patrimoniului spiritual din Săliştea Sibiului

Oraşul Sălişte din Mărginimea Sibiului este cunoscut pentru mulţimea de personalităţi care au trudit şi s-au jertfit pentru păstrarea spiritualităţii ortodoxe şi culturii româneşti din Transilvania. Între aceştia se numără şi Ioan Meţiu, trecut la cele veşnice în 2017, înmormântat în cimitirul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Sălişte, lăcaş de cult pe care l-a rectitorit.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Sălişte, judeţul Sibiu, este emblematică pentru Mărginimea Sibiului. Situată în „Grui”, pe un loc înalt al vechii aşezări româneşti de la poalele Munţilor Cindrel, istoricul lăcaş de cult este un far călăuzitor care a luminat secole la rând pentru dăinuirea credinţei ortodoxe româneşti în Transilvania. Este locul unde, ani și ani, românii mărgineni s-au rugat şi au dus mai departe moştenirea spirituală şi culturală primită de la strămoşi.

Lăcaşul de închinare a fost ridicat, conform monografiei parohiale, în anul 1742, într-o grădină donată de fraţii Cândea: Dumitru, Stana şi Oprea, cei care aveau să devină şi primii ctitori ai bisericii. Aceeaşi monografie menţionează faptul că aici ar fi existat o veche biserică de lemn, datată la 1649 şi dislocată de autorităţile habsburgice în secolul al XVIII-lea. Prin cheltuiala fraţilor Cândea avea să se ridice lăcaşul de cult, înscris pe un disc vechi păstrat în muzeul parohial „Mănăstirea Cândeştilor”. Biserica a fost pictată parţial, în 1812, atât la exterior, cât şi în interior, cu scene specifice bisericilor din Mărginimea Sibiului, de o rară frumuseţe şi cu o valoare de patrimoniu inestimabilă. La 1816, urmaşii ctitorilor aveau să mărească lăcaşul sfânt prin adăugarea tindei şi a turnului-clopotniţă.

Iată de ce această biserică plină de istorie a adunat în trecut şi până în zilele noastre oameni de aleasă ţinută spirituală şi culturală, credincioşi care au înţeles că numai prin devotament faţă de Biserica străbună pot duce mai departe un patrimoniu spiritual unic în lume. Această convingere l-a determinat şi pe Ioan Meţiu, un săliştean vrednic de pomenit în rândul marilor personalităţi născute aici, să-şi dedice întreaga viaţă rectitoririi lăcaşului din Grui.

Urmaş al ctitorilor din familia Cândeştilor

A văzut lumina zilei la 31 iulie 1931, în Săliştea Sibiului, aşezarea de care a rămas profund legat până la sfârşitul vieţii sale pământeşti. De formaţie economist, Ioan Meţiu a înţeles de tânăr că numai apropierea de valorile spirituale şi culturale moştenite de la înaintaşii săi îi pot oferi identitate şi linişte sufletească. Urmaş al ctitorilor bisericii din Grui, Ioan Meţiu a răspuns de tânăr chemării de a duce mai departe ceea ce fraţii Cândea aveau să statornicească la Sălişte, o adevărată catedrală a Ortodoxiei din Mărginimea Sibiului.

Un eveniment tragic din anii ’70, prin care îşi pierdea familia, l-a determinat şi mai mult pe Ioan Meţiu să-şi dedice viaţa Bisericii lui Hristos şi să-şi dea toată agoniseala pentru restaurarea, renovarea şi înfrumuseţarea bisericii din Gruiul Săliştei. Astfel, în perioada 1992-1994 s-au făcut numeroase reparaţii la sfântul lăcaş, iar din 1995, la iniţiativa domnului Ioan Meţiu, s-a schimbat iconostasul vechi cu unul nou, din stejar masiv, sculptat de Ioan Ungureanu, din Târgu Neamţ. Tot prin osteneala domnului Ioan Meţiu avea să înceapă, în 1996, restaurarea picturii interioare, lucrare făcută de pictorul Romeo Andronic din Bucureşti şi „suportată prin râvna şi cheltuiala în exclusivitate de către inimosul credincios săliştean Ioan Meţiu, în memoria părinţilor şi surorilor şi a celor decedaţi înaintea lor”, după cum se spune în hrisovul din 7 ianuarie 2000, de la sfinţirea lucrării de la biserica din Gruiul Săliştei. Toate lucrările realizate prin cheltuiala ctitorului Ioan Meţiu au fost coordonate de preotul paroh Nicolae Bădilă.

„Toată agoniseala familiei dumnealui, neavând copii, toată, a adus-o la biserica din Grui. A trecut la cele veşnice în 2017 şi am reuşit să continuăm lucrările începute cu mulţi ani în urmă, am reparat acoperişul şi am refăcut pictura exterioară de mare valoare pentru sfânta noastră biserică şi pentru Mărginimea Sibiului, cu care ne mândrim”, ne-a spus parohul Bisericii „Sfânta Treime” din Sălişte, părintele Nicolae Bădilă.

Bunurile sale, lăsate bisericii prin testament

După trecerea în veşnicie, la capătul unei îndelungate suferinţe, Ioan Meţiu avea să rămână în istoria bisericii din Gruiul Săliştei prin jertfa sa de ctitor. Prin testament a lăsat agoniseala sa pentru a se continua lucrările de reparaţii şi pentru cel mai important proiect, restaurarea picturii exterioare. „Biserica din Grui este renovată total din agoniseala domnului Ioan Meţiu, un om de vază al Săliştei, care, din 1970 şi până în 2017, a investit tot ce a avut pentru restaurarea acestei minunate biserici. Atât pictura interioară, cât şi pictura exterioară, acoperişul şi toate celelalte lucrări sunt făcute din agoniseala sa. Înainte de a trece la Domnul, m-a chemat la reşedinţa sa din Sibiu şi mi-a încredinţat o sarcină grea, dar pe care am dus-o la bun sfârşit, aceea de a fi executor testamentar. Tot ceea ce a avut dânsul în Sibiu, un apartament şi o garsonieră, totul a trecut în folosul bisericii noastre, le-am valorificat la preţul pieţei şi am acoperit cheltuielile cu lucrările de restaurare şi reparaţii exterioare, făcute cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu, dând cinstire tuturor celor care au muncit pentru acest lăcaş de cult”, ne-a spus executorul testamentar al ctitorului Ioan Meţiu, domnul Teodor-Dumitru Banciu.

Săliştenii îşi amintesc cu drag de Ioan Meţiu şi de implicarea sa în sărbătorile duhovniceşti de la Sălişte. Timp de 30 de ani, la fiecare hram al bisericii din Grui, se străduia să primească în comunitatea parohială vizita unui ierarh, a unui sobor de preoţi, a profesorilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, precum şi a numeroşi invitaţi, pentru a-i pomeni şi a le aduce cinstire înaintaşilor săi, ctitorii lăcaşului de cult. Se ştie, de asemenea, că a fost un iubitor de cultură şi artă românească, în casa sa poposind adesea mari intelectuali ai vremii.
În anul 2004, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist îi acorda domnului Ioan Meţiu distincţia „Crucea Patriarhală pentru mireni”, iar în 2010, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, îi acorda distincţia „Crucea Sfântului Iachint”. De asemenea, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, i-a oferit diplome de cinstire din partea eparhiei. Din nefericire, o suferinţă fizică l-a imobilizat la pat în ultima parte a vieţii sale şi a fost îngrijit la căminul-azil de la Sălişte. A trecut la cele veşnice în 4 noiembrie 2017 şi îşi doarme somnul de veci alături de familie, în cimitirul bisericii pe care a rectitorit-o.