Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Lucrarea ziditoare a Sfântului Teodosie de la Brazi

Lucrarea ziditoare a Sfântului Teodosie de la Brazi

Galerie foto (2) Galerie foto (2) An omagial
Un articol de: Dumitru Manolache - 22 Sep, 2015

Existența moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi, Mitropolitul Moldovei, în mănăstirea sa din județul Vrancea, zidește, întărește și adâncește comunitatea și comuniunea trăirii în Hristos. Situată la numai 1 km sud-vest de orașul Panciu, sub Dealul Neicului, din județul Vrancea, Mănăstirea Brazi, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, cu începuturi probate de documente în secolul al XVII-lea, dar pe unde se spune că ar fi trecut și Sfântul Ștefan cel Mare, este mărturie a ceea ce înseamnă trăirea vie a sfinților în Biserică.

Existența așe­ză­mân­tului poartă aura martiriului. Întocmai Sfântului Sfințit Mucenic Teodosie, Mitropolitul Moldovei, martirizat în mănăstire de tătari în Ziua Crucii din toamna anului 1694, ale cărui moaște au fost descoperite după aproape 150 de ani, în 1842, mănăstirea a fost ruinată după secularizarea lui Cuza din 1864. Cutremurul din 1940 i-a dărâmat biserica și chiliile, iar după 1959 a fost desființată de comuniști. În 1980, locuitorii din zonă au devastat până în temelii așezământul, transformându-l într-un maidan de moloz și mărăcini. În 1990, reînvie, pentru ca după numai un deceniu să fie redescoperite și moaștele Sfântului Teodosie. De atunci, prezența lor a întărit comunitatea și comuniunea credincioșilor din zonă și din întreaga țară.

Despre lucrarea ziditoare a moaștelor sfântului ne-a mărturisit părintele protosinghel Arsenie Țicău, duhovnicul mănăstirii: „Dumnezeu acordă «aductorului activ», adică sfântului, puterea de a transmite și de a împlini voia Sa, prin lucrarea trupului său nestricăcios încredințat credincioșilor creș­tini. De aceea sfinții trăiesc în Biserică. Cineva care vine la noi mi-a spus că de fiecare dată când se închină la moaștele Sfântului Teodosie află imediat dacă îi este ascultată rugăciunea: «În momentul în care mă rog, simt mireasmă (Sfântul Teodosie are momente când umple biserica de mireasmă!), iar dacă nu simt mireasmă, înseamnă că trebuie să mai stăruiesc în rugăciune. Sau poate nu-mi este de folos cererea pe care i-o adresez», ne-a mărturisit acesta. Sfântul Ioan Damaschin spune că osemintele sfinților «sunt temple ale lui Dumnezeu». Iar minunile, semne ale sălășluirii Lui în ele. Cinstirea moaștelor trece prin persoana sfântului direct la Hristos. Prin închinarea și venerarea moaștelor, noi, oamenii, suntem prezenți în fața lui Dumnezeu. Și Sfântul Teodosie de la Brazi, da, face minuni. Credeți-mă! El are trei cununi: a cuvioșilor, a ierarhilor și a muceniciei. De aceea este un sfânt mare.

Evlavia pe care o manifestă oamenii față de el în aceste vremuri rătăcite este o insistentă căutare a adevărului pe care, din păcate, mulți nu-l descoperă, deși este atât de evident și de aproape de ei: Hristos, Care trăiește în moaștele sfântului! În Biserică. Cei care nu află acest adevăr nu o fac din cauză că s-au îndepărtat de Biserică. Acestea le spun fiilor mei duhovnicești. Nimeni nu-i poate înălța decât Maica Domnului, sfinții și Mântuitorul Hristos, necum altfel decât făcând voia lor. Și pentru asta trebuie să se roage. Să spele haina sufletului, pentru că acolo este cauza neîmplinirilor. A te ruga și a fi permanent în voia lui Dumnezeu ar trebui să fie firea normală a omului. Pentru că trebuie să ne unim cu Dumnezeu permanent. Noi suntem la fel după chip cu El, dar trebuie să ajungem la asemănarea cu El, făcând voia Lui. Adică păzind poruncile, lucrând virtuțile, rămânând în ascultare. Pentru că omul care iese din ascultare se leapădă de Hristos, deși Mântuitorul Se află permanent lângă el. Nu trebuie decât să-L strige și El va veni. La fel și Maica Domnului, și sfinții, care așteaptă cum așteaptă ostașul la război goarna și comanda: «La atac, înainte!»”.

Prezență activă și prieten

La rându-i, maica stareță Eusebia Tașcă mărturisește: „Aici, la Mănăstirea Brazi, Sfântul Teodosie, considerat al doilea ctitor, a fost o pildă de smerenie și de îndreptare a celor vii și a contribuit la înviorarea vieții duhovnicești. Redeschiderea mănăstirii este cea mai mare minune săvârșită de el. În inima acestei mănăstiri a fost tăinuit 150 de ani, până la minunata aflare a sfintelor sale moaște. Și tot aici a fost descoperit, pentru a doua oară, în 30 martie 2000, în timpul maicii starețe Iustina Angheluță”.

Maica Cipriana Oprea, secretara și ghidul mănăstirii, spune că îl simte pe Sfântul Teodosie „ca pe un prieten apropiat, ca pe o legătură între mine și Dumnezeu. Din momentul în care au fost descoperite sfintele lui moaște, viața jertfelnică a mănăstirii s-a schimbat total. Sfântul este o prezență activă și permanentă aici. Cunosc câteva familii care au venit la moaștele lui să se roage să dobândească copii. Iar acum, duminica, la Sfânta Liturghie, biserica este plină de copiii lor. Acesta este un exemplu de răspuns al sfântului la rugăciunile credin­cioșilor”.
Modul în care Sfântul Teodosie de la Brazi răspunde la rugăciuni este probat și de alte exemple: vindecarea de o tumoră la cap a unui băiețel de 10 ani din Panciu, care s-a atins de racla lui; revenirea la credință a unei femei bolnave de cancer, care primise o icoană a Sfântului Teodosie, pe care îl visase cu o noapte înainte de a ajunge la mănăstire; căsătoria religioasă a unei tinere, după mulți ani de concubinaj, chiar de ziua sfântului, după ce mama ei s-a rugat 40 de zile la el. Și la fel de mari lucrări ale moaștelor Sfântului Teodosie, care au zidit, întărit și adâncit comunitatea și comuniunea harică, a fost și prezența la prima lui înhumare a Sfântului Antipa de la Calapodești, frate pe atunci în mănăstire, traducerea și tălmăcirea aici a Sfintei Scripturi de către Gala Galaction și preotul Vasile Radu, prezența și chiar înmormântarea lângă vechea biserică a lui Ioan Slavici, revenirea după 1990 a maicii Iustina Angheluță, care înainte de 1959 fusese ucenică aici, prigonită și arestată de comuniști pentru că a refuzat să dezbrace veșmântul monahal, cea care prin rugăciuni ferbinți, pentru a doua oară, a descoperit sfintele moaște în paraclisul subteran, acoperit de moloz, și multe alte minuni știute și nemărturisite.