Maestrul Mihail Bârcă sau despre începuturile muzicii corale bisericeşti din Oltenia

Între cele mai de seamă personalităţi contemporane ale muzicii academice corale din Oltenia se numără şi remarcabilul profesor, compozitor şi dirijor basarabean Mihail Bârcă (5 noiembrie 1888 - 1 octombrie 1973). Refugiat în Craiova pe timpul celui de Al Doilea Război Mondial, acest venerabil cavaler al armoniilor sacre rămâne în memoria posterităţii printr-o operă remarcabilă şi un talent muzical ieşit din comun.

Profesorul Mihail Bârcă era originar din Țara Lăpuşnei (Basarabia), văzând lumina zilei în localitatea Mileştii Mici, la data de 5 noiembrie (după unele dicţionare: 15 ale aceleiaşi luni). Cu înclinaţii native spre studiu, după finalizarea şcolii gimnaziale din localitatea natală şi a studiilor liceale în Chişinău, se înscrie la Conservatorul din Moscova (1911-1914), avându-i ca magiștri pe remarcabilii dascăli: Nikolai Potolovskii (la teorie şi solfegiu), Arseni Koreşcenko (contrapunct), Nikolai Kocetov (istoria muzicii) şi I. Protopopov (armonie). Ulterior, în anul 1927, maestrul şi-a echivalat diploma muzicală şi în România, la Conservatorul din Iaşi. S-a perfecţionat ca profesor de contrapunct, ucenicind lângă maestrul Veaceslav Bulîceav, la Chişinău. În 1919-1922 ajunge maestru de cor la Opera basarabeană, predând de asemenea la mai multe licee şi şcoli din Chişinău şi Tighina. Între anii 1936 și 1940 a ocupat funcţia de director la Conservatorul din Chişinău, ulterior, pentru un an, activând ca şef de catedră la disciplina Teorie şi Compoziţie din cadrul aceleiaşi instituţii.

În timpul războiului, a fost înrolat ca pilot de avion în Armata Română. Despre acea perioadă a povestit, aşa cum îşi amintea ucenicul său, părintele arhidiacon Alexandru Racu, relatând o serie de curiozităţi şi amănunte muzicale, care n-ar fi avut niciodată legătură cu războiul, dacă n-ar fi fost legate de dânsul. Spune în acest sens că, uneori când erau probleme la motorul avionului, putea să le sesizeze foarte uşor prin auzul muzical perfect pe care îl avea. Pentru faptele de vitejie arătate pe front a fost recompensat cu Ordinul „Crucea Sf. Gheorghe” în rang de cavaler.

După terminarea războiului, maestrul Mihail Bârcă a venit ca refugiat la Craiova. Aici, în Cetatea Băniei, îşi începe activitatea didactică în postul de profesor de muzică la Liceul Militar „D.A. Sturza” (1945-1949). Activează aproape simultan ca dirijor al coralei de la Biserica Madona Dudu (1948-1952), ca maestru de cor la Şcoala Populară de Artă „Cornetti” (1949-1962), ca dirijor al Ansamblului artistic „Nicolae Bălcescu” (1955-1966) şi, nu în cele din urmă, ca dirijor al Coralei Mitropolitane de la Catedrala „Sfântul Dumitru” (1952-1973).

Activitatea sa didactică şi de creaţie muzicală a fost recunoscută la cel mai înalt nivel. Astfel, la scurt timp după terminarea conservatorului, maestrul a fost primit ca membru al Societăţii Compozitorilor din România (1929). În 1957, pentru merite culturale deosebite, a fost decorat de comunişti cu Ordinul Muncii clasa a III-a.

Pe lângă bogata activitate profesională pe care a desfăşurat-o în decursul anilor de şedere la Craiova, maestrul Bârcă a ridicat şi o impresionantă operă de creaţie şi compoziţie muzicală, reuşind să dea viaţă unor adevărate capodopere de inspiraţie religioasă, populară şi laică. Între cele mai cunoscute creaţii ale sale rămân memorabile cele peste 30 de coruri pe versuri populare din Basarabia şi Oltenia: „Dragă Mărioară”, „Răsai lună”, „Frunză verde lăzioară”, „Drag ţi-a fost puică de mine”, „Olteneasca”, precum şi armonizarea pe voci mixte a 10 colinde şi cântece de stea, şi cea mai valoroasă dintre ele, Liturghia Psaltică, transpusă în armonie pentru cor mixt.

Memoria maestrului Mihail Bârcă este deosebit de valoroasă pentru toate instituţiile de cultură muzicală din Cetatea Băniei. De la Filarmonica „Oltenia”, cafasurile bisericilor craiovene „Sfântul Dumitru”, Madona Dudu sau „Sfântul Ilie”, la catedra de muzică a şcolilor unde a predat maestrul şi până la valoroasa sa contribuţie în Şcoala Populară de Artă „Cornetti”, întreaga sa activitate poate fi valorificată astăzi ca un mare şi inestimabil tezaur. Numele său a fost dăruit de comunitatea municipală din Craiova unei străzi, precum şi Liceului Teoretic din localitatea natală, Mileştii Mici, raionul Ialoveni.

Mihail Bârcă, profesorul, compozitorul, dirijorul, rămâne astfel ca un mare dar pentru Oltenia, desprins din trupul martir al neînfrântei Basarabii. Dumnezeu să-l odihnească în veci cu sfinţii nea­mului nostru!