Mărturii inedite despre Părintele Dumitru Stăniloae

Părintele profesor dr. Dumitru Stăniloae a participat la mai multe întruniri ale comisiilor de lucru din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB), cum a fost Comisia pentru Credinţă şi Constituţie sau Comisia pentru Misiune şi Evanghelizare (CME). Dar în arhivele acestor comisii de la Geneva, Elveţia, s-au păstrat doar câteva mărturii, până în prezent inedite, anume cele legate de întrunirea CME de la Mănăstirea Cernica, din 5-11 mai 1981.

Scopul acestei în­tru­niri era de a pregăti o contribuţie din pers­pectivă misi­o­na­ră pentru Adunarea generală a CEB de la Vancouver, Canada, 1983, la tema „Iisus Hristos, via­ţa lumii“. Este evident că atât or­ganizarea întrunirii respecti­ve în România, cât mai ales invi­ta­rea Părintelui Stăniloae să pre­zinte una din contribuţiile prin­cipale la întrunirea respecti­vă au fost iniţiate de pr. prof. dr. Ion Bria, care în acea perioadă de timp activa în biroul CME de la Geneva. În acest sens, la 3 fe­bruarie 1981, părintele Bria a adresat o scrisoare Părintelui Stăniloae, căruia i s-a adresat cu cuvintele: „Preacucernice şi iu­bite Părinte Dumitru“  şi pe care îl informa că „viitoarea se­si­une anuală a comisiei se va ţine la Bucureşti, la M-rea Cer­nica“,  la care „am dori să rezer­văm un timp foarte important pentru tema adunării generale: «Iisus Hristos, viaţa lumii». Pen­tru această dezbatere, am invitat câţiva vorbitori din diferite biserici, situaţii culturale şi şcoli teologice. Pentru a avea viziu­nea ortodoxă, comisia a reco­man­dat numele Preacucerniciei Voastre - arăta în continuare părintele Bria - şi aceasta mai ales datorită ecoului festi­vi­tă­ţilor de la Tübingen“. Părintele Bria se referă aici la festivitatea din 1980, de la Tübingen, din Germania Federală, în cadrul căreia i-a fost decernat Părintelui Stăniloae, la recomandarea prof. Jürgen Moltmann, Premiul Leopold Lucas, un premiu de renume destinat înţe­le­ge­rii şi împăcării dintre popoare şi religii. În scrisoarea sa, părintele Bria îl ruga „insistent“ pe Părintele Stăniloae: „Să accep­taţi să pregătiţi şi să prezentaţi în cursul acestei sesiuni o me­ditaţie-eseu (8-10 pag.) asupra temei: «Iisus Hristos, viaţa lumii». Desigur, comisia ar dori să abordaţi tema din perspectivă misionară. Adică, să răspundeţi unor întrebări directe: ce putere şi viaţă are acest mesaj pentru omul de azi pentru care credinţa devine dificilă? În ce sens Iisus Hristos este «viaţa» pentru po­porul din România? Ce ecou evangelistic, de convertire, poa­te avea această afirmaţie hristologică într-un context cultural şi ideologic ca al nostru? Am fi extrem de recunoscători dacă aţi accepta să reflectaţi asupra aces­tor întrebări. Comisia de alt­fel îşi aminteşte cu mare recunoştinţă de conferinţa ţinută de Preacucernicia voastră la întâlnirea misionară de la Cernica (iunie, 1974)“. Copia aces­tei scrisori se află în dosarul nr. 421.017, din Arhiva CME de la Centrul Ecumenic, Geneva. Precizăm că la întrunirea CME de la Mănăstirea Cernica, din 4-8 iunie 1974, Părintele profesor Dumitru Stăniloae a prezentat referatul intitulat „Locul central al lui Hristos în teologia şi spiritualitatea ortodoxă“.

În dosarul nr. 421.370 al aceleiaşi comisii se găseşte origi­na­lul manuscris, până în pre­zent inedit, al scrisorii Părintelui Stăniloae, din 3 martie 1981, prin care marele teolog răs­pundea părintelui Bria, scri­soare pe care o redăm în în­tre­gime, respectând ortografia timpului:

„Iubite Părinte Bria,
Deşi nu sunt deloc bine cu ochii, totuşi m-am hotărît până la urmă să înseilez cîteva gînduri pe tema «Iisus, viaţa lumii».
Întrucît după aceea a venit şi la Patriarhie o adresă în acest scop, i-am dat un exemplar din text lui Soare, avînd imnul lui Simion Noul Teolog în frunte şi un adaus final de încă o pagină manuscris.
Vor bate acel text la ei şi-l vor traduce şi în franceză, aşa că îţi vor trimite şi textul român şi cel francez. Eu îl trimit deocamdată pe acesta.
Nu ştiu dacă corespunde cu ceea ce vă trebuie pentru Cernica. (M-aş bucura, să am şi o traducere în germană.)
Mitr. Papandreu mi-a telefonat să vin la Chambesy la un symposion ptr. Purcederea Duhului Sfînt pe baza textului publicat în vol. colectiv la Consiliul ecumenic. Vrea să fie în mai, după întrunirea cea dela Cernica. Cînd vii pt Cernica, te rog adu-mi un exemplar din acel volum.
Omagii Stm. Doamne.
Sărut odrasla.
Pr. D. Stăniloae.“

Precizăm, mai întâi, că Mitropolitul Damaskinos Pa­pan­dreu era pe atunci Mitro­po­lit al Elveţiei şi exercita funcţia de secretar pentru pregătirea Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Volumul publicat de CEB, la care face re­fe­rinţă Părintele Stăniloae, era: Lukas Vischer (ed), „Spirit of God, Spirit of Christ. Ec­u­me­ni­cal reflections on the Filioque Controversy“, Geneva/London, 1981. Acest volum cuprinde re­fe­ratele prezentate la o în­tru­nire de specialişti, organizată de Comisia pentru Credinţă şi Constituţie a CEB, între 23-27 mai 1979, la Klingenthal, Fran­ţa, unde Părintele Stăniloae a prezentat referatul intitulat „Purcederea Duhului Sfânt de la Tatăl şi relaţia Sa cu Fiul, ca bază a îndumnezeirii şi adopţiei noastre“, prin care, potrivit apre­cierii prof. Jürgen Molt­mann, cel care a mijlocit invi­ta­rea teologului român la acea în­trunire, „Profesorul Stăniloae ne-a condus pe calea unei înţe­le­geri trinitare mai  bogate cu pri­vire la purcederea Sfântului Duh, decât ar fi putut să reali­ze­ze formula inutilă despre Fi­li­o­que“ (citat din referatul susţinut de profesorul german la simpo­zionul organizat de Patriarhia Română la începutul lunii octombrie 2013, de omagiere a 110 de ani de la naşterea Părintelui Stăniloae şi 20 de ani de la trecerea sa la cele veşnice).

Scrisoarea Părintelui Stă­niloae adresată părintelui Bria însoţea textul dactilografiat al referatului său pentru întru­ni­rea CME din mai 1981, de la Mă­năstirea Cernica. În acelaşi dosar din arhiva de la Geneva, împreună cu scrisoarea reprodusă mai sus, se află şi o copie a procesului-verbal (Minutes) al întrunirii, în care sunt reproduse discuţiile care au urmat prezentării referatului Părintelui Stăniloae, din care reiese în mod clar cât de mult a fost apreciată această contribuţie. Dintre comentariile făcute cu acel prilej reproducem doar pe următoarele două. Prof. Holter sublinia că, începând din anul 1966, Bisericile din Norvegia socoteau că CEB se preocupa mai mult de perspective sociale şi poli­tice, de aceea el era recu­nos­cător pentru acest document (referatul Pr. Stăniloae - V.I), „care, mai ales la pagina a 5-a, a reconciliat preocupările privind trupul, cu cele privind sufletul“. Pastorul J. Maury din Franţa i-a adresat teologului român în­tre­barea: „Cum poate Biserica îm­părtăşi convingerea că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, celor care nu au această credinţă?“, la care Părintele Stăniloae a răs­puns: „Mărturia Bisericii nu constă atât în cuvinte, ci este mai curând încorporată în dra­goste: Dacă noi nu iubim mai mult decât lumea, nu vom avea succes“. Aceste câteva exemple ilustrează felul în care cel mai mare teolog ortodox român al tuturor timpurilor a mărturisit cre­dinţa sa de nezdruncinat în Mântuitorul Iisus Hristos şi în Biserica Sa, la nivel mondial.