Mausoleul Eroilor din Iași, mărturie vie a iubirii de ţară

Pe un deal din apropierea Mănăstirii Galata din Iași se împletesc durerea, credinţa, dar și speranţa că soldaţii care odihnesc aici, la baza Mausoleului Eroilor și sub cele 600 de cruci din cimitir nu s-au jertfit în zadar. Construit între anii 1928 și 1930 după un plan al inginerului Henri Coandă, monumentul din Iași închinat memoriei soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial a fost resfinţit în acest an după ample lucrări de reabilitare. Ca fiecare dintre crucile ce-l înconjoară, edificiul ne îndeamnă la neuitare și la iubire jertfelnică.

Într-un timp când un acoperiș deasupra capului și un coltuc de pâine măcinată la piatră erau o adevărată binecuvântare, s-a arătat cu asupra de măsură spiritul de sacrificiu și devotament al înaintașilor noștri. În Primul Mare Război, soldaţii au luptat la baionetă toţi, spate în spate, în cămăși și fără apă în zile fierbinţi, transformându-se într-un singur strigăt: „Pe aici nu se trece!” Lupte crâncene, din care mulţi însă nu au revenit acasă; au rămas în tranșee și ca niște mucenici au sfinţit pământul cu sângele lor.

În cinstea lor, a eroilor neamului, știuţi și neștiuţi, care s-au jertfit pentru ţară și credinţă, au fost înălţate către cer, spre neuitare și amintire veșnică, cruci și monumente.

Unul dintre aceste monumente - Mausoleul Eroilor din Iași - a fost înălţat în memoria soldaţilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial: lt. Ionescu N. - farmacist; medic căpitan D. Constantinescu; maior dr. I. Rădulescu; plut. Gh. Borcea; soldat Dobre Constantin - mort sub drapel; lt. Vlădescu Ion; medic lt. Nagiopol N.; sublt. Mihăescu Marin și alte 6.000 de cadre militare ale căror oseminte se găsesc în cimitirul și cripta monumentului. „Osemintele au fost aduse din 15 sate din vecinătatea orașului Iași, acolo unde au fost încartiruite pentru refacere unităţile Armatei I. Este vorba despre osemintele a 6.000 de soldaţi decedaţi în urma rănilor sau a bolilor dobândite pe câmpul de luptă. Dacă cele mai multe mausolee se află pe fosta linie a frontului, acolo unde s-au dat marile bătălii, cele din Iași au un specific: au fost destinate eroilor din trupele aflate în refacere, care au murit în spitale din cauza rănilor mai vechi sau a epidemiei de tifos exantematic”, după cum sublinia regretatul istoric ieșean Sorin Iftimi în volumul „Drumuri în memorie. Mausoleele”, tipărit în an centenar, 2018, de către Institutul Naţional al Patrimoniului.

O piatră de mormânt aflată în imediata apropiere a edificiului întărește spusele istoricului ieșean, pe aceasta fiind scris: „sol. Dobre Constantin, † sub drapel 1919. Etate 24 de ani, jud. Brăila, Ciatina”.
Iniţiativa construirii unui mausoleu care să cinstească memoria soldaţilor jertfelnici a aparţinut Societăţii „Cultul Eroilor” - filiala Iași, iar locul a fost ales de Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, generalul Iacob Zadik - președintele Societăţii „Cultul Eroilor” și primarul Osvald Racoviţă. „Corpul 1 armată (partea activă și sedentară) își avea centrul la Galata. De aceea monumentul a fost amplasat pe teritoriul acestei localități. Totodată, poziţia naturală este una remarcabilă, oferind o bună vizibilitate a monumentului din mai multe zone ale orașului. De altfel, Gheorghe Asachi plănuia, încă din prima jumătate a secolului XIX, amenajarea pe acest loc a necropolei Iașilor: orașul etern, acropola de marmură a capitalei Moldovei, ceea ce nu s-a mai îndeplinit”, după cum a mai arătat istoricul Sorin Iftimi.

600 de cruci pentru eroi

Ansamblul Monumentului Eroilor amplasat pe dealul din apropierea Mănăstirii Galata era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele cadrelor militare căzute la datorie în timpul Primului Război Mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldați, cantonul paznicului monumentului (aflat la mică distanță de mausoleu, unde locuia paznicul) și o suprafață de protecție.
Proiectul mausoleului a fost realizat de inginerul Henri Coandă, fost elev al Liceului Militar din Iași, lucrările au fost executate de frații Marconini, iar pictura murală interioară de Ioan Bălău, absolvent al Academiei de Arte din Iași.

Finanţarea lucrărilor, finalizate în 1930, s-a făcut prin subscripţie publică.

„Monumentul a fost realizat din beton armat, un material relativ nou în acea perioadă. Este format dintr-un osuar, un cub cu latura de 20 de metri, deasupra căruia se înalţă un frumos obelisc, pe trei niveluri, dispuse «în retragere». Date privitoare la construirea mausoleului se aflau în Cartea de Aur a acestuia, document dispărut în perioada comunistă. Tot atunci a dispărut și butelia de gaz metan care asigura arderea «făcliei veșnice» aprinsă în memoria eroilor români”, a mai scris istoricul ieșean.

Terenul pe care se află mausoleul a fost consolidat în anii 1981-1983, în scopul prevenirii unor alunecări de pământ.

În perioada postdecembristă, doi discipoli ai pictorului Ioan Bălău, Iulian Albu și Ciprian Stratulat, au renovat pictura din interior, iar monumentul a fost resfinţit în 30 noiembrie 1999.

Întru amintirea jertfei înaintașilor

La 20 de ani distanţă de la acea dată, întrucât monumentul de pe dealul Galata se afla într-o vizibilă stare de degradare, au fost începute lucrările de reabilitare în cadrul unui proiect de 2,68 milioane de lei, mare parte din finanţare (2 milioane) venind de la Ministerul Culturii, prin Programul Naţional Centenar, restul alocării fiind suportat din bugetul local.

În cadrul proiectului a fost amenajată incinta prin recuperarea, refacerea și amplasarea a șase cruci mari și completarea celor 600 de cruci mici existente la data inaugurării, în 1930. De asemenea, au fost refăcute spațiile verzi și s-a montat mobilier urban.

Prin reabilitarea monumentului s-a urmărit, totodată, și integrarea în circuitul turistic și religios prin comemorarea eroilor din Primul Război Mondial la sărbătorile stabilite prin lege și la cele religioase.
Resfinţirea din acest an a coincis cu sărbătoarea Zilei Eroilor Neamului, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, subliniind la momentul săvârșirii slujbei că „sacralitatea acestui loc este dată de osemintele prezente aici”, iar oamenii trebuie să vină și să descopere acest loc, amintindu-și că „atunci au murit și s-au jertfit sute de mii de oameni pentru ca România să fie întreagă”.

Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial a fost încadrat în categoria monumentelor istorice.

Monumente ale eroilor din Iași

Iașiul este un oraș al memoriei; nu doar Mausoleul de pe dealul Galata stă mărturie devotamentului soldaţilor-martiri din Primul Război Mondial, ci și alte edificii, unul dintre acestea fiind cel amenajat în incinta Cimitirului Eternitatea. Aici sunt înhumaţi soldaţi români, cunoscuţi cu numele sau necunoscuţi, însă își dorm somnul de veci și militari francezi, ruși și germani, care au murit pe teritoriul românesc.

În 1927, vizavi de intrarea principală în Grădina Copou se inaugura „Monumentul Eroilor Diviziei a 2-a Cavalerie” sau „Sarja de la Prunaru”, realizat din bronz de către sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad, care amintește de jertfa martirică a soldaţilor Regimentului 2 Roșiori: din 5.000 de ostași, doar 134 au mai rămas în viaţă la sfârșitul luptei de la Prunaru, din noiembrie 1916.

Statuia reprezintă o alegorie turnată în bronz și formată din două grupuri a căror simbolistică reprezintă Victoria și Sacrificiul întruchipate de un cavalerist, respectiv de un călăreţ rănit mortal căzând în braţele unui înger care-i încununează fruntea cu lauri. Grupul statuar este completat cu mare sensibilitate de o nimfă care simbolizează îngerul de pază, mama, soţia sau fiica pe care eroul nu avea să le mai vadă niciodată.

Un alt monument ridicat în memoria eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial se află amplasat pe dealul Bucium, ridicat în anul 1921 prin subscripție publică locală de un comitet prezidat de generalul adj. D. Gherculescu. Monumentul este format dintr-un vultur de bronz amplasat pe un soclu de piatră.