Memoria lui Alexandru Marghiloman la Buzău

În Buzău, o stradă importantă, un conac transformat în centru cultural și parcul ce-l înconjoară poartă numele omului politic Alexandru Marghiloman (1854-1925), prim-ministru al României în perioada martie-octombrie 1918. Reședința ce i-a aparținut fruntașului conservator a primit în zilele noastre o destinație mai potrivită decât a avut-o în comunism și în primii ani de după 1990. Am mers la Buzău să aflăm ce s-a petrecut cu Vila Albatros în istorie, să descoperim urme ale trecerii lui Marghiloman prin oraș și cum îi este cinstită memoria la el acasă.

Orice buzoian se mândrește cu faptul că la Buzău s-a ivit pe lume omul politic Alexandru Marghiloman, care a avut rolul lui aparte în tumultuosul an al Unirii, 1918. Mulți cunosc că la reședința acestuia de la marginea urbei au poposit regina Maria și regele Ferdinand, generalul Lahovari, Take Ionescu, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturdza, Nicolae Iorga. După moartea lui, în 1925, uriașa avere s-a risipit, el neavând copii. În 1939, Vila Albatros ridicată în 1897, după planul lui Paul Gottereau, a fost vândută statului la prețul de 7.000.000 lei. Valoroșii săi cai de rasă au fost vânduți la prețuri de nimic. Au urmat paragina din comunism și neglijența din primii ani de după 1989.

În comunism, conacul lui Marghiloman a ajuns depozit de legume și fructe, atelier de tâmplărie și chiar cantină, degradându-se treptat. Abia în urmă cu trei ani, fosta locuință a lui Alexandru Marghiloman a ajuns să strălucească din nou. Despre restaurarea și drumul ei spre circuitul cultural ne-a povestit Ionel Stănuță, fostul director al Direcției Județene pentru Cultură Buzău din perioada lucrărilor. „În 2006, la insistențele și cu acordul nostru, Primăria orașului Buzău a solicitat Ministerului Culturii transferarea clădirii în scopul restaurării, pentru a înființa aici un centru cultural cu numele lui Alexandru Marghiloman. Astfel, Vila Albatros, o clădire anexă și o suprafață de peste 6.400 mp de teren au trecut în administrarea Consiliului Local al municipiului. În calitatea de director pe care o aveam atunci, m-am bucurat enorm că am semnat avizul începerii lucrărilor. Cu un cost de peste 27 milioane de lei, vila a fost restaurată și a primit o destinație nouă: Centrul Cultural «Alexandru Marghiloman»”, ne-a spus Ionel Stănuță. Fostul director, jurnalist de profesie, a avut privilegiul ca în copilărie să locuiască în apropiere de domeniul Marghiloman. Iată ce ne-a povestit: „Priveam aproape zilnic clădirea, fără să știu însă ce se afla înă­untrul ei. Îndemnat de doi colegi, am plecat de la școală, era prin 1960, și am intrat printr-o spărtură a zidului. Am văzut lacul, înconjurat de o imensă grădină de zarzavat. Câteva motopompe irigau culturile cu apa din heleșteul pe care mai puteai vedea câte un cârd de rațe. Am ajuns la clădire. O construcție somptuoasă, dar părăsită. Ușa de la intrare, cu vopseaua scorojită, avea un lacăt mare pe ea, iar prin glafurile fără geamuri se puteau vedea stive de lăzi din lemn și acareturi pentru grădinărit. Toate încăperile erau goale, cu pereții afumați sau tencuielile căzute. Prin 1980, statul a luat o bucată din parc și a construit blocuri de locuințe. Celebrul zid ce împrejmuia domeniul a fost dărâmat. Parcul a mai fost reamenajat în timp, dar vila a rămas în continuare în paragină”, a povestit Ionel Stănuță.

Un centru cultural ca un „ateneu popular”

Astăzi, în Vila Albatros, frumos renovată, funcționează Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, care are rolul unui „ateneu popular”, după cum ne-a spus Elena Isbășoiu, directorul centrului. În fosta reședință a lui Marghiloman din Buzău se desfășoară acum activități culturale, se tipărește o revistă, iar copiii și tinerii au parte de cursuri folositoare. În luna martie 2018, în fața Vilei Albatros a fost dezvelită o statuie care-l reprezintă pe omul politic, realizată de sculptorul Ciprian Dominoschi. Tot atunci, la Centrul Cultural a fost inaugurată o cameră comemorativă dedicată lui Alexandru Marghiloman și familiei sale. „Organizăm întâlniri culturale, științifice, dezbateri pe diverse teme, simpozioane, concursuri, reprezentații teatrale, concerte de muzică clasică, expoziții de artă. Avem o bibliotecă publică și un fond de carte de peste 6.500 de volume. Tot aici își desfășoară activitatea șapte cluburi: de creație artistică, de sculptură, de muzică clasică, de teatru, de folclor, de informatică și literatură. De asemenea, sediul Asociației Culturale «Alexandru Marghiloman», recent înființată la inițiativa doamnei Irina Vlăduca Marghiloman, se află tot aici”, a declarat Elena Isbășoiu.

În camera memorială, exponatele alcătuiesc succint povestea activității omului politic, iar între obiectele ce i-au aparținut se află două dulapuri de vestibul, un exemplar din ediția princeps a „Notelor politice” și o carte despre caii de rasă, volumele fiind dăruite de primarul municipiului, Constantin Toma.

Colecția Marghiloman de la Muzeul Județean Buzău

Urme ale lui Marghiloman am aflat și la Muzeul Județean de Istorie Buzău. Muzeografa Mădălina Oprea ne-a povestit despre obiectele din colecție: „Avem în colecție piese de mobilier care au aparținut lui Marghiloman: un dormitor, un birou, un scaun, o masă, un pat, noptiere, o oglindă, niște tablouri de sfârșit de secol XIX, câteva litografii mari reprezentând cai, pasiunea lui, după cum se știe. Avem piese de veselă, câteva farfurii care au fost ale tatălui său, câteva scrisori ale sale către soție, niște scrisori din corespondența cu Emil Teodoru, șeful filialei Buzău a Partidului Conservator, și câteva cărți de vizită prin care solicită să se întâlnească cu acesta la o anumită oră, alte cărți de vizită, cărți poștale ilustrând Vila Albatros în diverse perioade, o fotografie din 1957 a vilei, un album de la 1913 - pe acesta urmează să-l publicăm -, unul despre caii de rasă, un serviciu de țuică și un bust de bronz al lui Marghiloman, lucrare a sculp­torului Oscar Späthe.”

Obiectele și piesele din colecția Marghiloman au ajuns în Muzeul Județean Buzău fie în perioada comunistă, fie mai recent, existând o certă preocupare față de păstrarea memoriei omului politic în orașul natal. „Unele obiecte nu știm cum au ajuns aici, dar altele au fost achiziționate de muzeul nostru după 1990. Dacă am găsit cărți poștale, le-am cumpărat, la fel și serviciul de țuică, achiziționat în urmă cu 15 ani. Tot în anii din urmă am cumpărat un plic cu monograma lui Alexandru Marghiloman, care este reprezentată de două potcoave suprapuse cu o cravașă, iar dedesubt o eșarfă cu îndemnul «Înainte!», inspirată din foaia de titlu a albumului de cai de rasă, editat la Paris la sfârșitul secolului al XIX-lea. Și domnul primar Constantin Toma este pasionat de colecționarea obiectelor ce i-au aparținut lui Marghiloman. A început să adune astfel de lucruri de pe vremea când era senator. Așa a achiziționat o ediție princeps a «Notelor politice» și mai deține un plic cu monogramă, o scrisoare a omului politic. Din câte știu, intenționează să le doneze Centrului Cultural «Alexandru Marghiloman»”, a povestit Mădălina Oprea.

„Într-una din scrisorile pe care le avem în colecție, Alexandru Marghiloman îi scrie în franceză soției sale că îi trimite de la Paris două colete, unul din ele conți­nând 2 kg cu semințe de flori. Vila Albatros, cu domeniul aferent, avea propria uzină electrică. Marghiloman era singurul deți­nător de automobile din oraș, avea propriul hipodrom, grajduri cu zeci de boxe pentru caii pursânge, avea jochei, șoferi. Servitorilor le era interzis să rupă renumiții trandafiri albi din imen­sul parc amenajat în stil ­englezesc, de care era extrem de mândru”, a mai spus Mădălina Oprea.

Am plecat cu sentimentul că istoria nu se uită, chiar dacă, în anumite perioade, poate părea că a intrat în paragină. Dovadă este și numărul tot mai mare al mirilor care solicită să se cunune civil în salonul Vilei Albatros. Statuia lui Marghiloman îi privește cu înțelegere și mulțumire pe cei care se plimbă prin vastul său parc. O să afle și ei, poate, care este moștenirea lăsată de el, moșierul și omul politic al unor vremuri importante pentru țară.