O lucrare complexă despre evenimente cruciale

Centenarul Marelui Război și al Marii Uniri reprezintă, fără îndoială, unul dintre momentele importante pe care generația noastră le parcurge. Deși pare că lipsește un efort coordonat la nivelul societății românești pentru marcarea acestui moment, observăm totuși o multitudine de inițiative pentru celebrarea Centenarului, cele mai multe venite din sfera operatorilor culturali, în majoritate privați, și a intelectualilor români. Una dintre aceste inițiative este legată de cercetarea trecutului, de tipărirea de lucrări care să aducă sub reflectoarele prezentului momente esențiale din istoria țării noastre.

Vom prezenta o astfel de inițiativă editorială, credem noi de o importanță specială, datorată proiectului în sine - acela de a oferi cititorului mai puțin familiarizat cu istoria anilor 1916-1919 accesul la documente aflate în arhive, biblioteci. În egală măsură cartea se adresează și specialiștilor, fiind un instrument util pentru studierea, cercetarea istoriei naționale din perioada Primului Război Mondial și a înfăptuirii proiectului României Mari.

 Lucrarea la care facem referire este intitulată „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” și a fost lansată în cadrul Târgului de carte Gaudeamus din noiembrie 2017, de la București.

Impresionanta antologie de documente privind istoria României în vremea Marelui Război și a Marii Uniri se prezintă în fața potențialilor cititori drept o lucrare de referință, inspirat întocmită de cel care s-a angajat într-un astfel de dificil, dar onorant demers, Bogdan Bucur, lector universitar al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. Acest fapt este subliniat și în prefața scrisă de prof. univ. dr. Bogdan Murgescu care apreciază volumul de muncă uriașă pentru căutarea și apoi selecția celor mai importante, interesante și inedite documente care să ilustreze pașii societății acelei epoci spre realizarea României Mari.

 Lucrarea „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” a apărut la Grupul Editorial Rao, în condiții grafice de înaltă ținută, iar cele 752 de pagini cuprind 220 de documente din perioada 1916-1940, având intercalate 99 de fotografii. Alături de acestea, culegerea conține elemente indispensabile oricărei întreprinderi serioase: index de abrevieri, indexul documentelor, ilustra­țiilor, cuvânt înainte, notă asupra ediției, indice de nume și locuri. Întreg materialul cuprins în lucrare a fost adunat și descoperit cu migală de autor din Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Arhiva MAE, Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Na­țio­nal al Unirii de la Alba Iulia, colecții particulare.

După cum mărturisește autorul, titlul, cumva și conți­nutul, este inspirat de un demers similar făcut în 1929 când, pentru a se sărbători cei peste zece ani scurși de la Marea Unire, a fost realizată o lucrare rămasă în manuscris și reprodusă în anexa cărții pe care o recenzăm în aceste rânduri. Documentele selectate de antologator relevă dificilul proces de agregare a României Mari pornind de la Primul Război Mondial (1916-1919), urmând apoi pașii spre Unire – documentele unirii Basa­rabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului, Mara­mureșului, insulei Ada Kaleh cu România; încoronarea regilor României la Alba Iulia în ziua de 15 octombrie 1922. Nu este uitată nici perioada 1918-1940, a „fermecătoarei Românii Mari”, cum îi spune autorul.

Unul dintre marile merite ale lucrării este acela că dincolo de documente cunoscute, peste care nu se poate trece, în volum sunt inserate multe materiale inedite, altele uitate care și-au așteptat, iată, rândul să fie puse în valoare acum, la momentul festiv al Centenarului. Printre acestea se numără actele unirii adoptate la Chiși­nău, Cernăuți, Alba Iulia - la acestea din urmă există și discursurile istorice ale lui Vasile Goldiș, Iuliu Maniu rostite în cadrul Marii Adunări de la 1 decembrie 1918, precum și alte documente din momentele premergătoare evenimentului Unirii Transilvaniei cu patria-mamă. Acte mai puțin cunoscute sunt și cele prin care România este înștiințată de către Secretariatul General al Conferinței de Pace de la Paris despre intrarea în posesie asupra insulei Ada Kaleh ori cele ale lui Ion Pelivan care po­ves­tește fapte din istoria Basarabiei anilor 1917-1918.

Vom încheia recenzia acestui foarte reușit și util demers al lui Bogdan Bucur, cu un citat din prefața profesorului Bogdan Murgescu: „Așa cum recomanda Umberto Eco pentru cărțile bune, și acest volum oferă mai multe chei de lectură pentru diversele categorii de cititori. El poate fi feuilletat în căutarea imaginilor frumoase și a titlurilor memorabile pe care le oferă cu prisosință […] În fine, dar nu în cele din urmă, cei care vor avea răbdarea de a savura întregul volum pe îndelete… vor câștiga apetitul și curiozitatea de a afla mai mult despre trecutul istoric, de a-i cinsti prin cunoaștere și empatie pe oamenii de la 1918...”