Patriarhul Justinian, evocat la Mănăstirea Radu-Vodă

Patriarhul Justinian Marina al României a fost evocat ieri, 24 martie, la Mănăstirea Radu-Vodă din Capitală. În cadrul unui simpozion organizat cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la mutarea la cele veșnice a celui de-al 3-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, au prezentat comunicări ierarhi, profesori de teologie, monahi și monahii, preoți și personalități care l-au cunoscut pe vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina.

Simpozionul a fost deschis de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, care a spus că Patriarhul Justinian Marina a avut un interes special pentru Mănăstirea Radu-Vodă și Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Capitală, pe care le-a redobândit cu multe eforturi de la autoritățile comuniste. „La 26 martie se împlinesc 40 de ani de când Patriarhul Justinian Marina s-a mutat la cele veșnice. Dintre numeroasele biserici pe care le-a cunoscut, pe care le-a rectitorit, înzestrat, vizitat și apreciat, el și-a ales, cu doar patru ani înainte de a trece pragul acestei lumi, ca loc de îngropare și odihnă tocmai biserica Mănăstirii Radu-Vodă. Au fost situații delicate prin care el și Biserica au trecut în acele vremuri tulburi. În 1951, Patriarhul Justinian era nevoit să ofere în schimbul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, pe care o recăpătase, mănăstirea bucureșteană în care ne aflăm. Din 1951 până în 1969, Mănăstirea Radu-Vodă nu a mai fost a Bisericii, pentru că aici a funcționat o școală de partid, iar biserica centrală a fost transformată în magazie. După redobândire, Patriarhul Justinian poate fi considerat un nou ctitor al Mănăstirii Radu-Vodă și, dacă nu-și așeza aici mormântul, poate că biserica și mănăstirea nu ar mai fi fost astăzi”, a spus Preasfinția Sa.

În continuare, Înaltprea­sfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a vorbit despre Patriarhul Justinian ca autentic patriot român. „Ceea ce uimește este faptul că timpul lucrează în favoarea distinsului ierarh al Bisericii străbune. Mircea Eliade spunea despre orice operă la care se macină în timp că doar după 30 de ani se vede ce mai rămâne din ea. Gândindu-ne le opera celebrului Patriarh Justinian, putem spune azi că, după patru decenii, lucrarea inimii sale - grija pentru Biserica lui Hristos - a fost una de excepție și ea a crescut în dinamică diamantină. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pus și pune mare grijă în a se izvodi pentru toată lumea adevărata personalitate a Patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, cei care au avut chemare de la Dumnezeu de a împlini binecuvântatele rosturi duhovnicești și administrative ale Bisericii lui Hristos din România pentru românii din lume. Desigur, anul acesta, specialiști, ierarhi și cei care au avut fericirea de a-l cunoaște personal pe Patriarhul Justinian au dragoste să evoce episoade emo­ționante, laturi ale personalității genialului pălmaș din via Domnului nostru Iisus Hristos”, a ­explicat Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

În continuare, despre viața monahală din Arhiepiscopia Bucureștilor în vremea slujirii Patriarhului Justinian Marina a vorbit Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Părintele profesor dr. Mihail Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a prezentat aspecte ale relațiilor interortodoxe și interbisericești pe care Biserica Ortodoxă Română le-a dezvoltat în timpul Patriarhului Justinian Marina. „Din documente și mărturii se poate înțelege greutatea acelor vremi, tensiunea inimaginabilă a timpurilor în care Patriarhul Justinian a căutat să găsească o soluție pentru Biserica sa, pentru preoții și credincioșii săi. Cam la fel a acționat și în domeniul relațiilor bisericești interortodoxe și al relațiilor interreligioase. S-a mers pe două principii fundamentale: nici o abdicare de la adevărul de credință al teologiei Bisericii Ortodoxe, iar pe de altă parte, ori de câte ori Biserica Ortodoxă Română mergea la o întâlnire ecumenică, trebuia să aibă un punct de vedere deja conturat și în acord cu celelalte Biserici Ortodoxe care participau la astfel de întâlniri”, a arătat părintele profesor Mihail Săsăujan.

Părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu-Vodă, a prezentat eforturile Patriarhului Justinian pe lângă autoritățile comuniste pentru redobândirea Mănăstirii Radu-Vodă, precum și lucrările de consolidare și restaurare a bisericii principale și a clădirilor din incinta așezământului.

În cadrul simpozionului de vineri, 24 martie, au mai vorbit: părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române; preotul Ilie Geor­gescu; monahia Atanasia Văetiși; medicul George Stan, precum și alți invitați.