Pomenirea Mitropolitului Visarion Puiu în biserica Parohiei Parcul Călăraşi

Se împlinesc marţi, 10 august, 57 de ani de la mutarea la cereştile lăcaşuri a vrednicului de pomenire Mitropolit Visarion Puiu (27 februarie 1879 - 10 august 1964). Cu acest prilej, col. (r) Dumitru Stavarache, cercetător preocupat de biografia şi activitatea ilustrului ierarh, a pregătit toate cele necesare pentru o slujbă de pomenire săvârşită în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a Parohiei Parcul Călăraşi, din Protoieria Sector 2 Capitală, sâmbătă, 7 august 2021. Pe pomelnic a fost scris şi numele mamei Mitropolitului Visarion, Elena Puiu, trecută şi ea la cele veşnice tot într-o zi de 10 august, dar cu câteva decenii înaintea fiului său. După slujba Parastasului, observând bogatul material bibliografic şi fotografic pregătit, părintele paroh Nicolae Giolu l-a invitat pe istoricul militar Dumitru Stavarache să le expună în biserica parohială pentru a fi admirate de credincioşi duminică, 8 august.

La finalul Sfintei Liturghii duminicale, părintele paroh Nicolae Giolu a rostit un cuvânt de evocare a Mitropolitului Visarion Puiu, „o figură importantă din istoria Bisericii noastre Ortodoxe Române, un om a cărui activitate este mai puţin cunoscută, care a trecut prin multe nedreptăţi de-a lungul vieţii şi ar trebui readus la lumină în conştiinţa noastră ca un mare ierarh şi cărturar”.

„Numele Mitropolitului Visarion Puiu a fost interzis aproape cinci decenii. După anul 1990 a început o activitate de recunoaştere şi restituire a personalităţii sale. Era fiul unor oameni simpli, bunicul său a fost preot. Nicolae Iorga, marele nostru istoric, îl numea «călugărul ostaş» şi spunea în 1937 că este cel mai cult ierarh al Bisericii Ortodoxe Române interbelice. A avut o mulţime de realizări în special în eparhiile pe care le-a păstorit ca Episcop al Argeşului (1921-1923), Episcop al Hotinului cu sediul la Bălţi (1923-1935), Mitropolit al Bucovinei cu sediul la Cernăuţi (1935-1940), Mitropolit şi şef al Misiunii Bisericii Ortodoxe Române din Transnistria (1942-1943). De asemenea, este cel care a pus bazele eparhiei ortodoxe pentru românii din Europa Occidentală în Franţa, la Paris”, a declarat la final col. (r) Dumitru Stavarache. Prin activitatea de cercetare a arhivelor şi restituire a unor documente inedite, istoricul îşi înscrie numele într-o galerie de excepţie, alături de vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, preotul academician Mircea Păcurariu, marele profesor de teologie şi istoric Constantin N. Tomescu, preotul cărturar Eugen Drăgoi şi profesorul George Enache de la Dunărea de Jos.

Pentru cultivarea în rândul credincioşilor a sentimentului conştiinţei naţionale româneşti şi a identităţii ortodoxe, a fost considerat duşman al poporului rus şi condamnat la moarte în contumacie de un tribunal al poporului din Bucureşti, în 21 februarie 1946. De aici porneşte un lung exil în Occident, însă activitatea sa în slujba Bisericii şi a poporului român nu s-a încheiat niciodată. Pe lângă importanta lucrare administrativă din ţară şi din diaspora românească, Mitropolitul Visarion Puiu a avut şi o bogată operă cărturărească. A trecut la Domnul în 10 august 1964, fiind înmormântat în cimitirul din Viels-Maisons (Aisne, Franţa). Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montparnasse din capitala Franţei. În 25 septembrie 1990, în vremuri de libertate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anulat hotărârile luate sub presiunea regimului ateu comunist şi a reabilitat numele Mitropolitului Visarion Puiu. Personalitatea acestui mare ierarh reprezintă un corolar al Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României, dar şi al Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul (valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor).

Printre imaginile expuse în biserica Parohiei Parcul Călăraşi ne-am bucurat să remarcăm fotografii din fondul Fototecii Ortodoxiei Româneşti, un proiect al „Ziarului Lumina” al Patriarhiei Române.