Principalele evenimente din 1918, anul Marii Uniri

1 iulie - Ziarul „Evenimentul” din Iași, organ al Partidului Conservator, anunță cititorii săi că, începând cu data de 1/14 iulie 1918, starea de asediu va continua pe întreg teritoriul țării;
5 iulie - La inițiativa diplomatului Vasile Stoica, la Wa­shing­ton a fost înființată Liga Națională Română, organizație ce avea ca obiectiv sprijinirea cauzei naționale a românilor;
6 iulie - La Iași s-a desfășurat ceremonia de învestire a noilor episcopi aleși de către Sinod, care își încheie lucrările cu acest ultim act. Presa vremii relatează pe larg ceremonia. La ora 11:30 a plecat de la Palatul Mitropolitan o delegație formată din Mitropolitul primat Conon și Mitropolitul Pimen, noii Episcopi Antim al Râmnicului și Teofil al Argeșului. La ora 12:00, delegația a fost primită la reședința regelui Ferdinand. Aici, în prezența membrilor Guvernului și a prințului moște­nitor Carol, ministrul cultelor, Simion Mehedinți, a dat citire diplomei prin care se recomandă noii aleși. Regele Ferdinand le-a încredințat cârjele episcopale. În timpul sosirii și plecării la Palatul Regal, toate clopotele bisericilor din Iași au bătut pentru a anunța vestea locuitorilor orașului;
7 iulie - Prin Decretul regal numărul 1744, Minei Hociotă, călugăriță de la Mănăstirea Văratec, îi este conferită „Crucea Co­memorativă” în semn de pre­țuire pentru activitatea depusă la salvarea și îngrijirea soldaților români;
8 iulie - Corul mitropolitan de la Iași se deplasează la Chișinău pentru două zile, unde va susține concerte caritabile în beneficiul „Societății pentru ocrotirea orfanilor de război”;
10 iulie - Pastorală a Mitropolitului Pimen către preoții din Moldova prin care îi informează că, în aceste vremuri tulburi în care războiul a răsturnat valorile, morala și credința oamenilor, la inițiativa liderilor politici și reli­gioși ai țării a fost înființată „Societatea Educația Cetățenească”, având ca scop declarat reinstaurarea moralei, a valorilor și cre­dinței. Preoții sunt îndemnați să se implice și să participe la desfă­șurarea unor activități în acest sens;
15 iulie - În toată țara este o criză alimentară, iar presa din Moldova vorbește despre lipsa făinii din comerț, despre pâinea de calitatea a doua. La Iași apare o broșură intitulată „Pentru amin­tirea lui Ion Creangă”, prin care comitetul însărcinat cu refacerea „Bojdeucii” prezintă raportul de activitate desfășurată în acest scop;
16 iulie - „Societatea Invalizilor de Război” își publică raportul de activitate pe anul 1917- 1918 în care prezintă centrele de îngrijire de la mănăstirile Văratec, Neamț și Secu și munca derulată aici sub conducerea doctorului N. Minovici. La Iași sunt îngrijiți 5.500 de invalizi, iar în mănăstiri, 8.000. Aici au fost înființate ateliere în care invalizii sunt învățați meserii noi pentru a-și putea câștiga traiul, iar cei care au orbit sunt învățați să citească în sistemul Braille;
19 iulie - În Italia s-a cons­ti­tuit „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu. Misiunea acestuia a fost aceea de a-i organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în uni­tăți care să lupte alături de armata italiană;
20 iulie - Petre V. Haneș publică un articol în care prezintă situația Bisericii din Basarabia: revenirea la slujba în limba română, pomenirea regelui în timpul serviciului religios, plecarea episcopilor ruși de aici, instalarea episcopilor români, autonomia Bisericii basarabene;
25 iulie - La Iași se vernisează o nouă expoziție a pictorilor Briese și Paul Verona în care sunt expuse picturi cu tematică din actualitatea epocii;
31 iulie - După ce în Parlament se pune în dezbatere trimiterea în judecată a Guvernului Ion I.C.Brătianu, presa Partidului Conservator derulează o acerbă campanie împotriva fostului Guvern, pe care îl acuză de înfrângerea în război a României, de dezastrul țării.

File de agendă

1/13 iulie - 140 de ani de la încheierea păcii de la Berlin (1878), prin care se recunoștea în plan internațional indepen­dența de stat a României;
2 iulie - se stinge din viață Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor al Moldovei (1457-1504); Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național (1888); 125 de ani de la nașterea poetului și scriitorului Demo­stene Botez (1893-1973);
4 iulie - ziua Națională a SUA. În 1776 a fost adoptată Decla­rația de Independență a SUA; De­cret domnesc privind înfiin­țarea Uni­ver­sității din București (1864);
6 iulie - Într-un document, Mihai Viteazul se intitulează „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei“ (1600), confirmând prin aceasta prima unire politică a Țărilor Române;
7 iulie - 95 de ani de la naș­terea regizorului Liviu Ciulei (1923-2011);
8 iulie - A fost finalizată copierea unei „Pravile” la Putna, acesta fiind cel mai vechi manuscris juridic românesc datat (1581);
9 iulie - Mihai Viteazul a în­ființat Mitropolia românească din Transilvania;
10 iulie - 1880 de ani de la moartea împăratului roman Hadrian (73-138 d.Hr.);
11 iulie - Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin; Ziua Inter­na­țională a Populației Pământului;
12 iulie - 85 de ani de la naș­terea prozatorului Alexandru Ivasiuc (1933-1977);
13 iulie - 110 ani de când femeile participă pentru prima dată la Jocurile Olimpice (1908);
14 iulie - Ziua Națională a Franței;
15 iulie - 160 de ani de la tipărirea în Moldova a primei emisiuni de mărci poștale „Cap de bour” (1858), una dintre cele mai prețioase și rare mărci poștale din lume; Ziua de 15 iulie este celebrată și ca Zi a mărcii poștale românești;
17 iulie - 100 de ani de la asasinarea la Ekaterinburg a țarului Nicolae al II-lea și a familiei imperiale ruse de către conducerea bolșevică a Rusiei (1918);
18 iulie - Împăratul Nero începe la Roma prigoana împotriva creștinilor, pretextul fiind acela că incendiul produs în oraș a fost provocat de către aceștia (64 d.Hr.); 80 de ani de la moartea reginei Maria a României (1875- 1938);
19 iulie - La Paris se inaugurează metroul (1900);
20 iulie - 150 de ani de la naș­terea Patriarhului Miron Cristea (1868-1939); în România se săr­bătorește Ziua Aviației și a For­țelor Aeriene, Ziua Energeticianului (din 1992), se desfășoară Târgul de fete de pe muntele Găina;
21 iulie - 210 ani de la naște­rea lui Simion Bărnuțiu, personalitate marcantă a Revoluției de la 1848;
22 iulie - Ziua de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1951);
27 iulie - România devine membră a UNESCO (1956);
23 iulie - Ziua presei militare române. Evenimentul a fost stabilit pentru a marca editarea, în 1859, a primei publicații oficiale a armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu“;
24 iulie - 235 de ani de la naș­terea lui Simon Bolivar (1783), conducătorul luptei de eliberare a popoarelor din America de Sud; În România se serbează Ziua grănicerilor, care marchează constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România (1864);
25 iulie - Se naște Samuel Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, dar și un mare colecționar de opere de artă. Prin testament, el a stabilit ca palatul și colecția sa de artă să fie deschise publicului. Muzeul omonim a început să funcționeze din anul 1817;
28 iulie - Austro-Ungaria a declarat război Serbiei. Este momentul în care începe Primul Război Mondial;
29 iulie - Ziua imnului națio­nal „Deșteaptă-te, române!”. Imnul a fost intonat pentru prima dată în vremea Revoluției de la 1848, simbolistica versurilor fiind relevantă pentru acel context al epocii de deșteptare a ființei na­ționale a românilor. După Revo­luția din decembrie 1989, „Deș­teaptă-te, române!” a devenit imnul de stat al României. Ziua imnului a fost instituită de către Parlament în data de 18 mai 1998;
30 iulie - 200 de ani de la nașterea scriitoarei Emily Bronte (1818) și 170 de ani de la moartea sa (1848); 120 de ani de la moartea lui Otto von Bismarck, cancelar al Imperiului German (1815-1898).