Principalele evenimente din decembrie 1918, anul Marii Uniri

1 decembrie - La Alba Iulia, în Sala „Casinei” (astăzi Sala Marii Uniri), cei 1.228 de delegați ai națiunii române din Transilvania (600 aleși de populație prin vot și 628 aleși de diverse asociații) au votat cu unanimitate „Rezoluția de Unire” citită de Vasile Goldiș: „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. După votarea rezoluției, a fost ales Marele Sfat Național, cu 250 de membri. O delegație, din care fac parte Episcopul ortodox Miron Cristea și Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, citește „Rezoluția de Unire” în fața mul­țimii. Actul de la Alba Iulia era o încununare a luptei seculare a românilor transilvăneni pentru drepturi naționale, dar și o încununare a jertfei soldaților români din Primul Război Mondial căzuți pentru înfăptuirea idealului na­țional - România Mare. Noul stat avea o suprafață de 295.049 km, iar numărul locuitorilor ajungea la 16.500.000.

La București, familia regală sosea cu trenul de la Iași, iar din gara regală de la Mogoșoaia s-a plecat spre Universitate, pe Calea Victoriei, sub un arc de triumf improvizat. A fost o veritabilă paradă a victoriei la care au participat, alături de familia regală, membri ai Guvernului și generalul Henri Berthelot. Sub atmosfera evenimentelor de la Alba Iulia și Cernăuți, ziarul „Mișcarea” din Iași scria pe prima pagină: „România întregită cu Transilvania, Bucovina și Basarabia este cea mai bogată țară din lume, este singura care se poate desvolta în toate direcțiunile prin forțe proprii...”
2 decembrie - La Alba Iulia are loc înmormântarea stegarului Ion Arion, ucis de gărzile secuiești în gara Teiuș, iar apoi au loc întrunirea Marelui Sfat Național și alegerea membrilor Consiliului Dirigent. La ora 17:00, Consiliul Dirigent, care era Guvernul provizoriu al Transilvaniei până în 1920, sub conducerea lui Iuliu Maniu, își începe lucrările. Avea în componență 12 resorturi (echivalentul ministerelor), iar printre membri erau: Vasile Goldiș, Ște­fan-Cicio Pop, Aurel Lazăr, Octavian Goga, Alexandru Vaida Voievod, Emil Hațieganu, Romul Boilă, Ioan Flueraș, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Ioan Suciu.
5 decembrie - Ziarul „Mișca­rea” din Iași publică sub titlul „O mare sărbătoare națională” vestea revenirii generalului Berthelot în capitala moldavă și entuziasta primire de către oamenii locului.
9-10 decembrie - În Basarabia, Sfatul Țării votează Legea agrară, care prevedea exproprierea suprafețelor aparținând Coroanei ruse, statului, marilor proprietari și străinilor. După acest vot se renunță la celelalte condiții impuse în actul de Unire a Basarabiei cu patria-mamă din 27 martie 1918.
12 decembrie - Demisia Guvernului Coandă și formarea unui nou Guvern liberal sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu.
14 decembrie - Sosirea la București a delegației ardelene care aduce actul Unirii, printre care se numără: Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida Voievod. Cu această ocazie, primul- ministru Ion I.C. Brătianu a rostit un memorabil discurs: „Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă... Fraţilor, fiţi bine-veniţi...”
18 decembrie - la București, învățătorul Ion Mihalache a înființat Partidul Țărănesc, care va fuziona în 1926 cu Partidul Național Român din Transilvania, rezultând al doilea mare partid al perioadei interbelice - PNȚ.
24 decembrie - Trupele române aflate în Transilvania sunt autorizate de aliați să intre în Cluj și să ajute populația română supusă violențelor de către autoritățile maghiare; Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România.
25 decembrie - Sub titlul „Zile mari, zile sfinte”, ziarul „Mișca­rea” titra pe prima pagină: „Nea­mul românesc prăznuește de data aceasta Nașterea Mântuitorului într-o atmosferă de senină mul­țumire. Suflarea românească de la Nistru până la Tisa, într-o sublimă îmbrățișare frățească, prăz­nuește astăzi cea mai frumoasă sărbătoare a creștinătății în lumina senină a idealului înde­plinit”.
26 decembrie - La București are loc o amplă manifestație a mun­citorilor, reprimată însă violent, soldată cu 100 de morți și alte sute de răniți.
29 decembrie - Este emis decretul pentru exproprierea pământului în vechea Românie.
31 decembrie - Unirea Bucovinei cu România este ratificată prin decret.