Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Principalele evenimente din luna mai 1919

Principalele evenimente din luna mai 1919

Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 03 Mai, 2019

1 mai - Guvernul bolșevic al Rusiei adresează un ultimatum României prin care îi solicită să părăsească Basarabia și Bucovina. În timp ce trupele Antantei din zona Odesei se retrag în sudul Basarabiei, circulă zvonuri că armata română va părăsi provincia. Zvonuri cărora le va răspunde ministrul delegat pentru Basarabia, Daniel Ciugureanu: „Suntem în Basarabia și vom rămâne aici pentru toate timpurile. Acesta e adevărul. România Mare înaintează, dar nu evacuează”; Regina Maria organizează la Palatul Cotroceni o conferință de presă în care înfățișează jurnaliștilor români rezultatele misiunii sale de sprijinire a cauzei unirii în fața liderilor politici de la Paris și Londra.

3 mai - Presa vremii elogia acțiunea profesorilor universitari aflați la Paris care, începând cu ianuarie 1918 și până în mai 1919, au scris în ziarul „La Roumanie” sute de articole în care au pledat pentru cauza națională în fața opiniei publice din străinătate. Multe dintre scrierile lor erau preluate de marile cotidiene internaționale. Constantin Mille consemna: „În «La Roumanie» au scris pentru cauza națională Emil Pangrati, dr. Toma Ionescu, Găvănescu, Mironescu, D. Hurmuzescu, Orest Tafrali, Traian Lalescu, Aslan și alții. Aceștia au scris și au luptat pentru cauza națională. Articolele lor vor rămânea ca documente de cre­dință și polemică cu toții tinzând să dovedească temeinicia cauzei noastre”.

5 mai - Generalul Berthelot, prietenul României în vremurile grele ale războiului, își încheie a doua misiune în țara noastră, fiind rechemat în Franța. La plecare, românii i-au organizat o ceremonie fastuoasă, iar presa națională scria: „Generalul Berthelot părăsește țara. Acum când auzim că pleacă parcă ni se pare ceva cu neputință, căci generalul Berthelot nu ne mai apărea ca un sol admirat și respectat, dar temporar, ci ca unul de ai noștri, care a fost și va rămâne totdeauna cu noi. Pe noi ne lasă plini de amintirea lui care va rămâne neștearsă în istoria României unite și mari. Căci, de câte ori se va spune povestea mândră a luptelor cari au zămislit-o, se va pomeni cu recunoștință numele Berthelot. Plecând, generalul ia cu dânsul o parte din inima românilor. Asta dorim să i-o spunem acum”.

10 mai - După trei ani de război, la București se organizează o impresionantă festivitate de celebrare a zilei națio­nale. La ora 10:00, la Mitropolie se săvârșește un Te Deum de către Mitropolitul Pimen Georgescu cu participarea întregii familii regale, a membrilor guvernului. De aici se pleacă la parada militară de la statuia lui Mihai Viteazul. Urmează un prânz oficial la Palatul Mitropoliei, iar după-amiază, la Ateneu și Teatrul Național, se desfășoară serbări populare. Seara are loc retragerea, cu torțe, pe Calea Victoriei.

13 mai - Ziarele naționale informează cititorii despre arestarea lui Constantin Stere acuzat de atitudine germanofilă. Stere avea să fie eliberat, iar acuzațiile șterse pentru serviciile aduse de el cauzei naționale a Marii Uniri și care au fost imense.

15 mai - Pentru a întări mai bine administrația românească în provinciile unite, guvernul emite o serie de acte, printre care și Decretul-lege pentru înfiin­țarea Curții de Apel din Bucovina.

23 mai - Familia regală părăsește Bucureștiul cu trenul regal spre Ardeal. Este prima vizită a suveranilor în noua provincie, un veritabil turneu prin Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Abrud, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Marea, Oradea. Peste tot, Regele Ferdinand și Regina Maria sunt întâm­pinați de mulțime entuziastă.

23-26 mai - Are loc în capitală Conferința Socialiștilor în cadrul căreia organizațiile socialiste din Regat, Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia au adoptat un program politic în vederea unificării la nivel național.

25 mai - La București se desfă­șoară prima audiție a Simfoniei a III-a de George Enescu, care era și dirijorul filarmonicii; la CFR se declanșează o grevă generală în care 20.000 de feroviari solicită acordarea de salarii mai mari.

31 mai – Ziarul Adevărul publica articolul „România ­Mare și datoria Habsburgică” în care își informa cititorii că la ­Con­fe­rința de Pace de la Paris, România, Serbia, Cehoslovacia și Polonia urmau să plătească despăgubiri de război pentru ­teritoriile care aparți­nuseră ­monarhiei dualiste, evocând ­inclusiv faptul că noile state au protestat cu ve­he­mență față de această decizie.

File de agendă

1 mai - 660 de ani de la recunoașterea Mitropoliei Țării Românești de către Patriarhia din Constantinopol (1359); în 1831 se înființează, la București, Arhivele Statului; 98 de ani de la apariția revistei culturale „Gândirea”; 85 de ani de la moartea criticului literar Paul Zarifopol (1874-1934); Ziua Internațională a Muncii instituită din 1889.

2 mai - 500 de ani de la moartea lui Leonardo Da Vinci (1452-1519); Ziua Națională a Tineretului.

3 mai - 550 de ani de la nașterea scriitorului, istoricului și omului politic Nicolo Machiavelli (1469-1527); Diaconul Coresi începe tipărirea la Brașov, în anul 1560, a primului Tetraevanghel; la Blaj, în 1848, se desfășoară Marea Adunare Națională a românilor; 40 de ani de când Margaret Thatcher a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Angliei (1979); Ziua Mondială a Libertății Presei declarată de UNESCO.

4 mai - 115 ani de la înființarea firmei Rolls-Royce (1904).

6 mai - Palatul Luvru devine prin decret muzeu (1791); a fost emis decretul regal privind aprobarea tomos-ului (decretului) prin care Patriarhia Constantinopolului recunoștea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (1885); 130 de ani de la deschiderea oficială pentru public a turnului Eiffel, la Paris (1889).

8 mai - Se naște scriitorul Petru Dumitriu (1924-2002); Ziua Mondială a Crucii Roșii.

9 mai - Proclamarea Independenței de Stat a României (1877); Ziua Europei.

11 mai - Inaugurarea orașului Constantinopol ridicat de către Sfântul Împărat Constantin (330); 115 ani de la nașterea pictorului spaniol Salvador Dali (1904-1989); începe construcția primului automobil românesc Dacia (1968).

13 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional instituită din anul 2015.

15 mai - Se naște folclorista și prozatoarea Elena Niculiță-Voronca (1862-1939); Ziua Internațională a Familiei instituită de ONU în 1993.

16 mai - 155 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu (1808-1864), figură marcantă a Revoluției de la 1848; 90 de ani de când a avut loc prima ediție a premiilor Oscar pentru film (1929).
17 mai - Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale sărbătorită din 2006.

20 mai - 1.694 de ani de la Primul Conciliu de la Niceea; 220 de ani de la nașterea scriitorului francez Honoré de Balzac (1799-1850); 105 ani de la nașterea omului politic Corneliu Coposu (1914-1995); Ziua Internațională a Metrologiei.

21 mai - Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, Dialog și Dezvoltare (instituită de UNESCO din anul 2002); 55 de ani de la moartea criticului literar ­Tudor Vianu (1897-1964).

25 mai - Petrache Poenaru brevetează în Franța invenția sa, stiloul.

31 mai - 425 de ani de la nașterea pictorului Jacopo Robusti Tintoretto (1518-1594); 200 de ani de la nașterea poetului american Walt Whitman (1819-1892); Ziua Mondială ­fără Tutun (instituită de Organizația Mondială a Sănătății din 1987).

Calendar popular/sătesc

În calendarul popular, luna mai este numită și florar, frunzar, pratar, luna ierburilor. Se mai spune și că „în luna mai e rai”.

Despre vreme:
Dacă în luna mai e rouă seara și răcoare, este semn că va fi vin și fân din belșug în acel an, iar dacă este ploioasă, iunie va fi frumos. Și tot legat de recolte, în popor se spune că „dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai”.

Sfaturi pentru săteni:
În luna mai semănați in, după data de 13 mai se seamănă cânepa, pe 19 hrișca și meiul. Tot acum se seamănă ridichiile, cicoarea, castraveții și fasolea. Porumbul se sapă dacă s-a dezvoltat și are patru frunze. Gândacii de mai se scutură dimineața și se strivesc cu piciorul ori se dau la păsări.

1 Mai sau Armindenul ori începătorul verii
În lumea rurală de altădată începutul verii era celebrat prin utilizarea crengilor verzi pentru împodobirea porților, iar ornamentele se păstrau până la seceriș. Crengile de fag, stejar, salcie se numeau armindeni. Oamenii se spălau cu rouă și beau vin amestecat cu pelin. Armindenul era considerat chiar o sărbătoare importantă ce se ține pentru ca viile să dea rod. Sătenii se duc în această zi la pădure ori la câmp și petrec ca să fie veseli și sănătoși tot anul.
8 mai - Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan
În această zi nu se lucrează, nu se înjugă boii la plug pentru ca sătenii și casele lor să fie ferite de ploaie cu piatră.
12 mai - Sfântul Gherman; Ghermanul ori Harmanul viermilor
Tradiția populară îi atribuie Sfântului Gherman funcția de patron al animalelor și insectelor. Bătrânii spun că nu se știe când cade această sărbătoare și „din care cauză vin viermii și rod zarzavaturile”.
21 mai - Sfinții Împărați Constantin și Elena
În unele zone, sărbătoarea mai era numită și Costandinu puilor ori Constantin Graur. Se credea că acum începe vara, iar păsările din pădure își învață în această zi puii să zboare. O altă credință populară era că în această zi mare nu se lucrează pentru ca nu cumva graurii să mănânce strugurii din vie, iar uliul, puii de găină. (Sursa: Calendar pentru toți românii 1884, Antoaneta Olteanu, „Calenda­rele poporului român”, Elena Niculiță-Voronca, „Datinile și credințele poporului român”)