Principalele evenimente din octombrie 1918

3/16 octombrie - Împăratul Carol I de Habsburg adoptă manifestul îCătre popoarele mele credincioase” în care propunea reorganizarea imperiului într-o federație de state. Transilvania era în continuare încorporată la Ungaria. În presa românească, acest document este vehement condamnat pentru că refuză dreptul la autodeterminare al românilor din Transilvania. Câteva zile mai târziu, la Iași, Comitetul național al românilor emigranți din Austro-Ungaria răspunde manifestului împăratului, contestându-i acestuia dreptul de a decide pentru români. Comitetul solicită ca tot teritoriul locuit de români și aflat sub stăpânirea monarhiei dualiste să devină parte a României;

6 octombrie - Principele moștenitor Carol împlinește 25 de ani, iar cu această ocazie curg telegramele de felicitare și articolele din presa vremii. „Prințul Carol simbolizează legătura vie și trainică dintre neam și dinastie. El continuă nădejdile noastre în viitor. Poporul îl socotește ca o fală și o mândrie a sa înconjurându-l cu o aureolă de poveste”, se scrie, spre exemplu, în ziarul liberal „Mișcarea”;

17 octombrie - „Italienii și românii se vor alipi la patriile mume - Declarațiile lui Wilson”, iată doar câteva din numeroasele informații preluate de către presa română de la agen­țiile occidentale de știri cu referire la dezbaterea internațională asupra sorții monarhiei dualiste. De departe, președintele american Woodrow Wilson este cel care afirmă cu intransigență principiile autodeterminării popoarelor: „Diferitele popoare ale Austriei vor fi puse să-și aleagă singure calea, fără nici o constrângere. Populațiunile italiană și română au deja patriile lor la care vor trebui să fie unite... Acesta este înțelesul profund al răsboiului, acesta trebue să fie înțelesul păcii”;

12-18 octombrie - Partidul Național Român din Transilvania adoptă la Oradea „Declarația de independență a Transilvaniei”, care va fi citită în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida Voevod; Ziarul „Mișcarea” publică o informare despre discursul lui Vaida Voevod pe care îl consideră „semnalul luptei pe care o începe națiunea română de peste munți pentru a-și croi o viață nouă și de sine stătătoare”;

22 octombrie - În Bucovina, la Cernăuți, unioniștii de aici își publică programul politic intitulat „Ce vrem” în nou-apăruta publicație „Glasul Bucovinei”; Până la Unire mai e un mic pas; Georges Clemenceau, prim-ministrul Franței, solicită printr-un mesaj regelui și lui Ion I.C. Brătianu ca România să reintre în război alături de Antantă și să coopereze cu armata franceză a Dunării;

27 octombrie - informân­du-și cititorii într-o ediție specială despre ultimele evenimente petrecute în țară și în lume, ziarul ieșean „Mișcarea” titrează pe prima pagină: „Mobilizarea generală a armatei române. Ultimatumul transmis de către guvernul român lui Mackensen. Ceasul dezrobirii și unirii tuturor românilor a sunat! Împăratul Germaniei a abdicat”;

28 octombrie - Potrivit decretului de mobilizare emis de către regele Ferdinand, 28 octombrie este „prima zi de mobilizare în care toate comandamentele, corpurile și serviciile armatei trec pe picior de război”;

29 octombrie - Corpul voluntarilor transilvăneni și bucovineni adoptă o declarație de răspuns la mesajul împăratului Carol I de Habsburg în care proclamă Unirea cu România a Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Bucovinei;

30 octombrie - la Budapesta se constituie Consiliul Național Român Central format din șase reprezentanți ai Partidului Național Român și șase ai Partidului Social-Democrat (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida Voevod, Aurel Vlad, Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu, Baziliu Surdu);

31 octombrie - presa din Iași și București publică pe prima pagină proclamațiile regelui Ferdinand către armată și către popor. În „Proclamația către popor” se spunea: „Români, suferințele neamului românesc atât de greu încercat în cursul veacurilor este pe sfârșite. În clipa în care aliații trec Dunărea și ne putem regăsi lângă ei ca să isgonim inamicul care de doi ani încalcă și jefuiește pământul strămoșesc. Sunt încredințat că veți răspunde chemărei Mele cu aceeași dragoste de țară și că România va vedea împlinindu-se visul de veacuri al neamului nostru: Unirea tuturor românilor. Liberi și uniți, o viață sănătoasă și puternică se asigură întregului popor român. Copiii copiilor noștri vor binecuvânta străduințele voastre și vor slăvi pe cei ce s-au jertfit pentru idealul neamului. Cu Dumnezeu înainte!”; În Transilvania, Consiliul Națio­nal Român Central adopta proclamația „Către națiunea română” în care informa opinia publică despre rolul său și despre modul cum va acționa; La Iași se înființa Societatea Simfonică „George Enescu”.

File de agendă

1 octombrie - Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română (1924); Ziua Internațională a Muzicii (sărbătorită de UNESCO din 1975); Ziua Internațională a Medicului propusă de Orga­nizația Mondială a Sănătății din 1984; Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (propusă de ONU din 1991);

4 octombrie - România devine membru cu drepturi depline al Consiliului Europei;

5 octombrie - Ziua Internațională a Profesorului, sărbătorită din 1994 la propunerea UNESCO;

6 octombrie - În Moldova începe epoca fanariotă (1711), primul domn fanariot a fost Nicolae Mavrocordat; 15 ani de la moartea Elisabetei Rizea, luptătoare anticomunistă și figură emblematică a rezistenței anticomuniste;

7 octombrie - 135 de ani de la inaugurarea Castelului Peleș (1883); Ziua Mondială a Muncii Decente, sărbătorită din 2006;

8 octombrie - Armata română intră triumfal în București în 1878 după victoriile din Războiul de Independență. Din acel moment, pentru a desemna traseul armatei, zonei Podului Mogoșoaiei i-a fost atribuit numele de Calea Victoriei;

9 octombrie - Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, instituită din 2004;

11 octombrie - 425 de ani de la urcarea pe tron a lui Mihai Viteazul; Carol I de Hohenzollern este recunoscut de către Imperiul Otoman ca domnitor al Principatelor Unite (1866); 110 ani de la nașterea publicistului și scriitorului Alexandru Sahia (1908-1937); 55 de ani de la moartea cântăreței franceze Edith Piaf (1915-1963);

14 octombrie - În 1802 se produce probabil cel mai mare seism din istoria României, se apreciază că intensitatea acestuia a fost de 7,7-8 grade; Masacrul de la Moisei - nordul Transilvaniei (1944), unde trupele maghiare hortyste au ucis cu bestialitate 29 de români și au incendiat sute de case; 165 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu (1853-1883);

15 octombrie - Încoronarea în 1922 la Alba Iulia a suveranilor României Mari - Ferdinand și Maria; Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural, sărbătoare instituită de ONU din 2008;

18 octombrie - A fost inaugurată prima linie de cale ferată construită de către inginerii români - Buzău-Mărășești în 1881; se naște scriitorul George Ranetti (1875-1928); se naște scriitorul Mihail Sebastian (1907-1945); Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane instituită din 2006;

21 octombrie - 185 de ani de la nașterea chimistului Alfred Nobel (1833-1896);

22 octombrie - Se naște la Provița, în județul Prahova, Pimen Georgescu, Mitropolit al Moldovei, personaj luminos prin rolul său semnificativ jucat în vremea refugiului la Iași al autorităților centrale din 1916-1918;

23 octombrie - Se naște împăratul roman Titus (51-96 d.Hr.); 370 de ani de la încheierea Războiului de 30 de ani prin semnarea Păcii de la Westphalia; Se înființează Organizația Națiunilor Unite (1945);

25 octombrie - Ziua Armatei Române; se naște Regele Mihai I (1921-2017);

27 octombrie - Este inaugurată la Târgu Jiu „Coloana fără sfârșit” a lui Constantin Brâncuși;

31 octombrie - În 1869 a fost inaugurată linia de cale ferată București-Giurgiu, prima linie de cale ferată construită de către statul român; se stinge din viață Onisifor Ghibu (1883-1972), figură proeminentă a generației Marii Uniri; Ziua Internațională a Mării Negre.