Anul 2024, dedicat în Patriarhia Română pastorației și îngrijirii bolnavilor și Sfinților tămăduitori fără de arginți, ne-a oferit prilejul redescoperirii importanței unei lucrări mari și sfinte, aceea
Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti, un mod evanghelic de implicare în istorie
Patriarhia Română a proclamat oficial anul 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”. Programul-cadru în care sunt prevăzute activităţile teologice, educaţionale, culturale şi mediatice ce vor fi organizate în vederea realizării obiectivelor stabilite în hotărârea Patriarhiei Române prevede şi editarea de lucrări teologice dedicate rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului.
În acest context se circumscrie şi apariţia volumului Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti, purtând semnătura Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, cunoscut propovăduitor cu cinste, demnitate şi dragoste de oameni al Cuvântului lui Dumnezeu. Ediţia, îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Mircea Onete, a apărut recent la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe.
Bogata bibliografie a „Mitropolitului faptelor bune” cuprinde titlurile numeroaselor lucrări, studii şi articole pe teme de teologie ortodoxă, de istorie şi cultură românească, precum: unitatea dintre credinţă şi cultură, familia, educaţia, pacea ș.a. În decursul anilor, cercetătorii de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi cei de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, instituţii înfiinţate din iniţiativa şi cu implicarea nemijlocită a Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, cu sprijinul cancelariilor Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Mitropoliei Banatului, au păstrat şi păstrează majoritatea rostirilor duhovniceşti şi cele cu tematică istorică, cultural-ştiinţifică, civică, social-filantropică ale ierarhului, denumit „Apostol al Ortodoxiei şi al românismului”, toate constituind un fond documentar de aur, de care beneficiază şi vor beneficia generaţiile prezente şi cele viitoare.
Din această bogată operă, parte a patrimoniului de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, a fost selecţionat un număr de peste 130 de texte incluse în paginile volumului de faţă, lucrare care poate constitui un manual alternativ pentru studenţii şi masteranzii Facultăţii de Teologie şi nu numai, deoarece, aşa cum ne învaţă IPS Părinte Ioan, „singura catedră de morală a neamului nostru românesc este Biserica”.
Rostiri de credinţă creştină
Capitolul I al volumului Rostiri de credinţă creştină şi simţire românească cuprinde trei subcapitole, grupate tematic: cuvinte de binecuvântare şi prefeţe la apariţia unor cărţi şi publicaţii; conferinţe, mesaje şi predici prezentate la diferite manifestări de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă; studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească, apărute în diferite publicaţii şi volume colective. În capitolul II este redată o selecţie din numeroasele interviuri ale IPS Părinte Ioan apărute în mass-media locală şi naţională, laică şi religioasă, în perioada 1994-2021.
Din paginile volumului se poate lesne observa faptul că scrierile IPS Părinte Ioan se integrează organic în structura şi priorităţile stabilite de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în hotărârea prin care anul 2022 a fost declarat „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”. Cititorii vor putea afla faptul că rostirile IPS Părinte Ioan au la bază o foarte bună cunoaştere a reperelor biblice „de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune şi pe explicarea profundă a conţinutului şi mesajelor textelor biblice”.
O caracteristică a scrierilor teologice ale IPS Părinte Ioan o reprezintă actualizarea învăţămintelor ce se desprind din textele biblice la realităţile lumii contemporane şi la problemele cu care se confruntă omul în societatea secularizată de astăzi. „Societatea de astăzi, ne atenţionează IPS Părinte Mitropolit Ioan, trebuie să se întrebe ce fel de om doreşte să lase în urma ei, un om al fatalismului sau o societate care priveşte dincolo de asfinţitul soarelui?” Vasta experienţă duhovnicească a Înaltpreasfinţiei Sale înlesneşte explicarea, pe înţelesul tuturor, a „formelor de manifestare a rugăciunii din paginile Sfintei Scripturi” şi punerea în evidenţă a „chipurilor de bărbaţi rugători reflectate în Sfânta Scriptură, ca exemple de vieţuire creştină”, precum şi „orele de rugăciune stăruitoare manifestate de femei credincioase emblematice din Vechiul şi Noul Testament”. În pastoralele, predicile, conferinţele, interviurile, studiile şi articolele IPS Părinte Ioan, un loc central îl ocupă „Mântuitorul Iisus Hristos, modelul desăvârşit de Om rugător: Tatăl nostru, izvorul inspiraţional al tuturor celorlalte rugăciuni, prin care Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos S-a rugat şi i-a învăţat pe ucenici cum să se roage”.
Recunoscut pentru modestia sa, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan oferă un exemplu convingător privind necesitatea cunoaşterii şi însuşirii învăţăturii Sfintei Scripturi despre smerenia şi sinceritatea în rugăciune. În rodnica sa pastoraţie, a abordat şi abordează pe larg probleme precum: rugăciunea în viaţa liturgică şi ascetică (filocalică) a Bisericii, rugăciunea personală, familială şi comunitară (de obşte), denaturarea rugăciunii prin influenţa religiilor orientale şi a practicilor pseudo-religioase ş.a.
Profunzime duhovnicească şi respiraţie culturală
Textele cuprinse în volumul Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti sunt prezentate cronologic, cu menţionarea surselor bibliografice şi a datelor şi locurilor unde au fost susţinute conferinţele şi predicile sau transmise mesajele.
Orator recunoscut, „om de condei” iscusit şi teolog preţuit de credincioşi, „unul dintre liderii spirituali ai generaţiei actuale”, Înaltpreasfinţia Sa Ioan îşi cucereşte auditoriul prin limpezimea şi înţelepciunea mesajului, prin uşurinţa cu care foloseşte metafora şi vorba însoţită de umor fin, prin bogăţia informaţiilor despre locurile sfinte unde a trăit şi a studiat şi pe care le cunoaşte atât de bine. Cuvintele din predici sunt „cuvinte pline de încărcătură duhovnicească, pe înţelesul tuturor, dar cu profunde semnificaţii teologice”.
Ierarhul este apropiat de popor, aflat mereu între enoriaşi, având darul de a întări pe fiecare om cu un cuvânt bun, conducându-l spre lumina cunoaşterii adevărului. Reflecţiile teologice ale IPS Părinte Ioan sunt asociate, în toate cuvântările, cu practicarea virtuţilor creştine: cu o viaţă spirituală superioară în duhul Sfintei Scripturi interpretată de Sfinţii Părinţi şi o exigenţă sporită faţă de propria persoană. Conferinţele, prelegerile, comunicările şi predicile pe care le-a susţinut şi susţine sunt, de fiecare dată, de mare profunzime duhovnicească şi respiraţie culturală, ascultătorii dobândind, în funcţie de tema abordată, informaţii de ordin arheologic, istoric, biblic, geografic, etnografic, cât şi frumoase învăţături duhovniceşti, fiind fermecaţi de zelul pastoral şi de înţelepciunea misionară ale „Ierarhului pentru mileniul III”.
Într-o frumoasă limbă românească, Înaltpreasfinţia Sa ne îndeamnă să înţelegem esenţa învăţăturii creştine, asemenea ctitorilor de cultură şi a cărturarilor înaintaşi ai neamului românesc. Cuvintele sunt exprimate cu înţelepciune, claritate şi echilibru. Mesajul este dătător de speranţă, smerit, dar viguros şi vertical „din pământ până în cer”, precum copacii din pădurea carpatină, având coroanele înălţate spre albastrul cerului.
Scrierile teologice ale „ierarhului luptător pentru Biserică şi pentru ţară” reprezintă un adevărat îndreptar şi sprijin pentru gestionarea numeroaselor provocări cu care se confruntă credincioşii ortodocşi români, într-o societate democratică, dar bântuită tot mai mult de consecinţele negative ale globalizării şi secularizării. De remarcat cuvintele rostite, în calitatea de ctitor al unor publicaţii şi instituţii de cultură şi spiritualitate ortodoxă şi românească, devenite repere fundamentale pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi a celor din Banat.
În volumul de faţă sunt cuprinse doar o parte din conferinţele duhovniceşti susţinute în faţa tineretului din principalele centre universitare din ţară şi la întrunirile şi reuniunile internaţionale la care IPS Părinte Ioan a participat, ca reprezentant al Patriarhiei Ortodoxe Române, la numeroase reuniuni internaţionale, prezentând poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de marile probleme cu care se confruntă societatea contemporană. Prin prestaţiile sale la aceste reuniuni, ierarhul s-a afirmat ca o personalitate duhovnicească de prim rang a elitei intelectuale româneşti contemporane, recunoscută şi apreciată în ţară şi peste hotare, un exemplu de erudiţie şi trăire creştină autentică, un model de urmat pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Capitolul II al volumului cuprinde peste 40 de interviuri din cele acordate de IPS Părinte Ioan presei scrise şi audiovizuale, apărute în perioada 1994-2021. Este cunoscut faptul că a fost şi este o prezenţă activă în mass-media locală, regională şi naţională, scrisă şi electronică, laică şi bisericească. Numeroase materiale de presă redau pe larg despre slujirea arhierească pilduitoare şi despre calităţile de luptător cu cinste, demnitate şi dragoste de oameni al Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel a sporit prestigiul câştigat în calitate de promotor al ştiinţei şi culturii româneşti, de susţinător al familiei româneşti tradiţionale şi al activităţii social-filantropice, imaginea publică a Vlădicului.
Răspunsuri la probleme de fond ale credinţei creştine
Interviurile cu tematică teologică se îmbină firesc cu cele referitoare la probleme de cultură, ştiinţă, viaţă cotidiană, convieţuire interetnică, într-un cuvânt la „starea naţiunii” române, în context european şi mondial. Răspunsurile la întrebările puse de cunoscuţi intelectuali sunt date de un vrednic păstor de suflete, apărător al credinţei ortodoxe, dar, în acelaşi timp, ierarh cu o largă deschidere spre marile provocări ale contemporaneităţii şi o statornică preocupare pentru soluţionarea problemelor concrete cu care se confruntă comunităţile locale şi oamenii trăitori în aceste vremuri tulburi. Punctele de vedere exprimate de ierarh referitoare la situaţia comunităţii româneşti din Eparhia Munţilor şi a celei din Banat, la aspectele reale ale raporturilor interetnice şi interconfesionale din aceste zone, în contextul evoluţiilor geopolitice din această parte a Europei, au fost preluate de principalele agenţii de ştiri, de instituţiile şi analiştii preocupaţi de evoluţiile din societatea românească contemporană.
Cititorii rostirilor Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, redate în volumul de faţă, vor găsi răspunsuri la întrebări referitoare la problemele de fond ale credinţei creştine şi ale teologiei ortodoxe, dar şi la cele care vizează sensul şi semnificaţia, forma şi fondul unor aspecte privind relaţia credincios-preot, respectiv comportarea credincioşilor în biserică etc.
După o bună cunoaştere a realităţilor din eparhiile păstorite, Vlădica Ioan şi-a format o viziune de perspectivă asupra Ortodoxiei şi românităţii din aceste zone şi asupra relaţiilor cu celelalte culte şi etnii, stabilindu-şi priorităţile, pe care le-a susţinut în discursul public cu echilibru, claritate, onestitate şi convingere. Cunoaşterea realităţilor din toate comunităţile româneşti păstorite, în istorie şi contemporaneitate, a stat la baza unor analize pertinente şi echilibrate ale evoluţiilor complexe şi contradictorii din societatea contemporană, cu identificarea cauzelor unor disfuncţionalităţi, cu stabilirea conexiunilor, a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de intrare în normalitate.
Cunoscut pentru patriotismul său luminat şi ataşamentul statornic faţă de locurile şi oamenii din Carpaţii de Curbură şi din Banat, dar şi pentru promovarea spiritului păcii şi a bunei învoiri între oamenii acestor ţinuturi, în numeroase interviuri apărute în presa scrisă, la radio şi la televiziunile naţionale şi regionale, Vlădicul Ioan a spus întotdeauna lucrurilor pe nume, a rostit adevărul, inclusiv despre momentele dramatice din viaţa comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, singurele judeţe din ţară unde românii sunt numeric minoritari, devenind astfel o voce autorizată, credibilă şi respectată în spaţiul public local şi naţional.
Prin întreg conţinutul său, volumul de faţă contribuie la o mai bună cunoaştere a unui vrednic ierarh, în perioada păstoririi credincioşilor români ortodocşi din Eparhia Covasnei şi Harghitei şi a celor din Banat, ierarh recunoscut deopotrivă în postura de ctitor, misionar şi luptător, constructor de sfinte lăcaşuri, vestitor şi trăitor al cuvântului care zideşte suflete, pildă vie de slujire a Bisericii strămoşeşti şi a neamului nostru românesc.
Profunzimea cunoştinţelor, concizia, coerenţa, cursivitatea şi logica discursului Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, modul elevat de prezentare a predicilor, cuvintelor de învăţătură, interviurilor şi conferinţelor sunt caracteristici definitorii ale unui ierarh ortodox care se bucură de preţuirea credincioşilor păstoriţi şi a unui public foarte larg, din întreaga ţară şi din străinătate.
Îngrijitorii ediţiei de faţă consideră că volumul Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti redă o filă din istoria Bisericii Ortodoxe şi a Neamului românesc, la cumpăna dintre aceste secole şi milenii creştine, reprezentând un mod evanghelic de implicare în istorie, un exemplu de bună practică demnă de urmat.
Și cu această ocazie, mulțumim tuturor celor care au sprijinit și susținut apariția lucrării de față, Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, publiciștilor din presa locală și, nu în ultimul rând, doamnei Maria Dohotaru, director general al Tipografiei Magic Print, pentru condițiile grafice deosebite în care a apărut volumul.
Ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru ca Înaltpreasfinţia Sa Ioan al Banatului să aibă parte, în continuare, de sănătate, multă putere de muncă, de realizări la fel de rodnice şi împliniri duhovniceşti, toate spre slava lui Dumnezeu şi spre dăinuirea Bisericii strămoşeşti şi a Neamului românesc.