Pornind de la cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că „fiecare om poate deveni mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu prin care lucrează în lume ca să ridice și să vindece pe cei răniți
Rugăciune pentru liniștea sufletului la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu
Capela Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu este locul unde pacienții își regăsesc liniștea interioară și nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu. Rugăciunea și sfintele slujbe sunt pentru ei, pentru familiile lor și pentru cadrele medicale izvoare de sănătate sufletească și de speranță în vindecarea bolilor.
În Capela „Sfântul Serafim de Sarov” și „Sfântul Vasile cel Mare” se găsesc aproape zilnic pacienți, cadre medicale, aparținători sau vizitatori veniți să se roage pentru sănătate și pentru liniște sufletească. În duminici și la sărbători, când se săvârșește Sfânta Liturghie, capela se umple de credincioși. Printre ei, bolnavi internați în spital pentru o anumită perioadă de timp, pacienți care sunt permanent sub tratament, cadre medicale, familii ale pacienților.
Sfânta Liturghie este așteptată cu nerăbdare de mulți dintre pacienții spitalului pentru a primi Sfânta Împărtășanie și pentru a se ruga alături de familiile lor și de comunitatea formată aici. „Săvârșim sfinte slujbe în capelă aproape în fiecare zi. La ora 7:00 dimineața eu sunt aici și, chiar dacă este sau nu cineva, facem Paraclisul Maicii Domnului sau un Acatist, iar dacă este sărbătoare, Utrenia și Sfânta Liturghie. În fiecare miercuri de la ora 16:00 facem Sfântul Maslu pentru bolnavi. Vin preoți de la alte biserici de spital sau preoți pensionari și dorim să-i ajutăm pe pacienți prin rugăciunea noastră. Am observat că-i ajută foarte mult pe pacienți rugăciunea și Sfânta Împărtășanie”, ne-a spus preotul spitalului, Darius Todor.
Rugăciunea și pastorația bolnavilor din spital nu se opresc între zidurile capelei. Ori de câte ori este nevoie, părintele Darius Todor răspunde nevoilor pacienților sau ale cadrelor medicale pentru a-i spovedi sau împărtăși, pentru a le citi rugăciuni sau pentru a discuta diferite lucruri legate de viața duhovnicească. „Programul liturgic al capelei nu reprezintă întreaga mea activitate aici. Sunt angajat al spitalului și mă conformez programului acestei instituții, dar nu sunt oprit să fac slujbe sau vizite atunci când avem probleme deosebite sau când sunt solicitat. Pacienții noștri sunt cu probleme psihice și nu totdeauna sunt bine primit, uneori mă refuză, nu vor să mă vadă, dar eu îi înțeleg, nu mă supăr pe ei și, de cele mai multe ori, își schimbă atitudinea și mă cheamă ei să-i spovedesc, să-i împărtășesc sau pur și simplu vor să discutăm sau să mă întrebe ceva”, ne-a mai spus preotul.
„Pacienții se liniștesc după rugăciune”
Despre colaborarea cu medicii și cadrele medicale în a-i ajuta pe pacienți să treacă peste momentele critice ale bolii, părintele Todor spune că este esențială. O adevărată echipă s-a format ca să intervină atunci când trebuie pentru a-i liniști pe pacienți și a le fi alături în momentele grele ale bolii. Pentru mulți dintre pacienți, o simplă vorbă bună sau un dar făcut din suflet le oferă clipe de bucurie, clipe în care uită de boala care le macină sufletul. „Colaborăm foarte bine cu personalul medical din spital, ne completăm. Acolo unde nu pot ei, mă cheamă pe mine, pentru că unde Dumnezeu pune mâna Sa, lucrurile revin la normalitate. Mi-au spus medicii și asistenții că atunci când vin și fac rugăciuni, patru-cinci zile este liniște. Pacienții se liniștesc după rugăciune, comunică mai bine, după care, din păcate, se tulbură din nou. Ne pregătim duhovnicește și ne rugăm mereu lui Dumnezeu pentru a-i ajuta atât cât ne este cu putință. Avem 50 de bărbați și 40 de femei ținuți sub cheie, stau aici permanent, nu prea au aparținători și încercăm să facem pentru ei tot ce ne stă în putință. Ei se bucură de orice vorbă bună și de orice mică atenție oferită și, de aceea, oamenii din oraș care vin să facă o pomenire sau o jertfă de mulțumire le oferă acestor pacienți hrană și daruri. Am căutat să ajung la sufletul lor, să mă duc acolo unde este nevoie”, ne-a mai spus părintele Todor.
Sfântul Maslu pentru cadrele medicale
Nu doar pacienții spitalului au nevoie de rugăciune și de Sfintele Taine. Cadrele medicale angajate în Spitalul de Psihiatrie din Sibiu sunt în permanență în grija duhovnicească a preotului de aici și, special pentru ei, se săvârșește slujba Sfântului Maslu. „Săvârșim o dată sau de două ori pe lună slujbe pentru medici și asistenți. Facem Sfântul Maslu pentru ei pentru că am văzut cu toții că avem nevoie să ne descărcăm de problemele care ne apasă și să primim binecuvântarea lui Hristos. Îi ajută foarte mult rugăciunea și pe cadrele medicale, nu doar pe pacienți și mai ales pe aparținători, pentru că este foarte important să stai în legătură și cu aparținătorii. Sunt probleme psihice grave, mulți sunt bipolari, acum sunt bine și peste ceva timp nu mai sunt bine. Lucrăm împreună cu medicii și cadrele medicale să-i ajutăm pe pacienți, pe aparținători și comunitatea. Mulți au impresia că este ușor, dar este foarte dificil să lucrezi cu bolnavii psihic”, continuă preotul.
Pacienți vindecați după rugăciune
Rugăciunile și asistența spirituală a bolnavilor aduc de multe ori rezultate foarte bune. Părintele Todor ne-a povestit despre cazurile în care, după rugăciunile făcute, pacienții nu doar că s-au simțit mai bine, dar au ajuns la normalitate și s-au reintegrat în comunitățile din care proveneau: „Am avut pacienți cu rezultate foarte bune datorită rugăciunii. Am avut un domn care și-a tăiat gâtul cu cuțitul, după o depresie profundă. După îngrijirile primite de urgență și după ce și-a revenit a fost adus aici în spital și i-am făcut rugăciuni, l-am spovedit, l-am împărtășit, iar după două săptămâni a ieșit din spital. M-a căutat ulterior și l-am rugat să țină legătura cu preotul din parohia sa, iar acum este în continuare foarte bine, și-a revenit din depresie. Mi-a spus că nu știe ce i s-a întâmplat, cum și-a pierdut mintea pentru a recurge la un astfel de gest. Apoi am avut o doamnă care era în comă, m-au chemat să-i fac o slujbă, apoi în următoarea săptămână și-a mai revenit, am spovedit-o, am împărtășit-o, iar a treia săptămână era la masă. În a patra săptămână a plecat în comunitate și este foarte bine. Minunile se întâmplă pentru că Dumnezeu lucrează și, dacă avem credință, orice este posibil”.
Capela închisă de comuniști
Capela „Sfântul Serafim de Sarov” și „Sfântul Vasile cel Mare” a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a fost încă de la început un loc deosebit de important pentru instituție. După inaugurarea spitalului la 1863, avea să se amenajeze și capela instituției, inițial de cult romano-catolic. Odată cu Marea Unire de la 1918 și intrarea spitalului sub administrație românească, în capelă aveau să se oficieze primele slujbe ortodoxe. Din nefericire, în 1956 capela a fost închisă de autoritățile comuniste și transformată în arhivă. „Capela a fost închisă mult timp. Era și un depozit de carte aici, iar vitraliile originale erau acoperite. Cu ajutorul lui Dumnezeu, părintele profesor Vasile Mihoc, după Revoluția din 1989, a redeschis și a reamenajat capela”, ne-a mai spus părintele Todor.
Astfel, în februarie 1990, capela a fost redeschisă, iar timp de opt ani a săvârșit sfinte slujbe aici părintele vicar eparhial Vasile Mihoc, la acea vreme profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu. În această perioadă, capela a fost renovată și înfrumusețată. A fost pictată de Viorica Crețu din Rășinari, fostă viețuitoare la Mănăstirea Prislop, care a învățat să picteze de la părintele Arsenie Boca. „Este o pictură cu niște culori vii, o pictură oarecum veselă, pentru că nu ajuta pacienții din spital să fie un stil sobru. Este o pictură a bucuriei, a vieții”, ne-a spus pr. Darius Todor. Capela a fost sfințită în februarie 2001, de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, la acea vreme Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
„Mergi și fă multe rugăciuni”
De aproape nouă ani, preotul Darius Todor slujește în această capelă și se roagă zilnic pentru pacienții și cadrele medicale ale spitalului. Pe lângă aceste activități pastorale, coordonează și activitățile administrative. Astfel, a fost renovat spațiul unde funcționează pangarul și s-a înfrumusețat capela cu mochetă nouă. De asemenea, a fost restaurat și Altarul de vară din curtea spitalului, cu sprijinul material oferit de instituție și de mai mulţi binefăcători. Nu în ultimul rând, a fost amenajată o mică bibliotecă pentru pacienți, cu literatură duhovnicească, iar primul donator a fost un student teolog. Își amintește cu emoție momentul în care a fost chemat la această slujire în Spitalul de Psihiatrie din Sibiu. „Atunci când am fost numit preot aici, eram în Muntele Athos, la Schitul Prodromu, și l-am întrebat pe părintele duhovnic Iulian Prodromitul ce să fac. Și părintele Iulian, care a trecut la cele veșnice anul trecut, mi-a spus: «Du-te, dar mergi și fă multe rugăciuni pentru că acolo sunt legiuni de demoni». Am ascultat ce mi-a spus și cu binecuvântarea lui am venit aici și de 1 mai anul acesta s-au împlinit nouă ani de când sunt preot aici. Știam de la început că nu voi avea un program anume, că pot fi chemat oricând de pacienți și că trebuie să merg de fiecare dată la rugăciune pentru ei. Mă bucur că Dumnezeu ne ajută și că oamenii sunt receptivi. Am primit din partea lor numai cuvinte bune. Este mare nevoie de preot în orice spital, nu doar la psihiatrie. Ajută foarte mult prezența și rugăciunea preotului pentru că omul când ajunge la o boală psihică, se mai agață de ceva și este mâna lui Hristos care îl scoate, intervine în viața lui și îl ajută”, ne-a mai spus părintele Todor.
Reintegrare în comunitate
Pe lângă tratamentul de specialitate și asistența religioasă, pacienții Spitalului de Psihiatrie din Sibiu participă periodic și la alte activități care au rolul de a-i reintegra în societate și de a-i ajuta să se simtă utili în familiile și în comunitățile lor. Cadrele medicale, voluntarii și aparținătorii încearcă prin tot ceea ce le stă în putere să-i scoată pe pacienți din rutina zilnică a spitalului și să cunoască din nou frumusețile lumii înconjurătoare. „Noi încercăm să-i scoatem din izolare, să-i integrăm în comunitate. Se fac excursii cu pacienții, mergem cu ei periodic la muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la Grădina Zoologică, sau în alte locuri, pentru că trebuie să vadă și altceva decât zidurile spitalului. Conducerea spitalului este alături de noi, iar la sărbătorile mari facem serbări și oferim daruri pentru copiii internați sau pentru copiii pacienților care vin să-și vadă părinții și participă cu ei la sfintele slujbe”, ne-a mai spus părintele Todor.
Pacienții care ajung să primească tratament și îngrijiri de specialitate la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu sunt de toate vârstele, din toate categoriile sociale și de diferite profesii, inclusiv teologi, pentru că, așa cum ne-a mai spus preotul, aceste boli nu aleg oamenii, ci pot apărea la oricine. Astfel, orice om afectat de o astfel de boală nu trebuie judecat, continuă preotul Darius Todor, ci ajutat să caute vindecarea și ajutorul lui Dumnezeu.