Satul și cercetarea științifică a preotului Simion Florea Marian

Printre marile personalități ale secolului trecut se numără și academicianul bucovinean Simion Florea Marian, născut la 1 septembrie 1847, în satul Ilișești, Suceava. El a fost un preot român dedicat activității de ilustrare a bogăției spiritualității țăranului. A trecut la Domnul în ziua de 11 aprilie 1907, în cetatea Sucevei, trecută temporar, la acea vreme, în zona Austro-Ungariei.

Simion Florea Marian a fost, înainte de toate, un preot cu har, care lăsa a se înțelege, prin predicile sale, devenirea sa ca mare folclorist, etnograf, naturalist, istoric și profesor, iar ca recu­noaștere a muncii sale de cercetare, a fost ales membru titular al Academiei Române. Simion Florea Marian a slujit ca preot mai întâi în Poiana Stampei (între anii 1875-1877), apoi în Voloca (în apropiere de Cernăuți, în anul 1877) și în Siret (între anii 1877-1883). A fost profesor de religie și de limba română la „școala poporală” și la „școala reală inferioară” din Siret (între anii 1879-1883), dar și profesor de religie la Gimnaziul Ortodox din Suceava (între anii 1893-1907). În anul 1903, a fost ales protopresbiter. În anul 1881 devine membru activ al Academiei Române, dar și membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din Bucu­rești. Prin capacitatea sa științi­fică, a fost ales în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale din Viena, dar și al Socie­tății Academice Literare „România Jună” din Viena și membru la „Junimea Dacia” din Cernăuți.

Simion Florea Marian este considerat și astăzi unul din cei mai importanți folcloriști și etnografi români, care ne-a lăsat nouă, ur­mașilor, o operă de neegalat în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate regiunile locuite de români, a alcătuit monografii despre sărbătorile românilor, datinile lor, ornitologie, cromatică și multe altele. Trebuie menționat și faptul că a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerile creațiilor populare de către mulți alți cercetători.

Am enumerat numeroasele lucrări de valoare inestimabilă, pe care noi, cei care am alcătuit „Dic­ționarul Limbii Române” (DLR), Seria Nouă, al Academiei Române, le-am folosit și se află la locul de cinste în Bibliografia Dicționa­rului.

Cei care vor căuta aceste titluri în bibliografia dicționarului men­țio­nat, nu le vor găsi pe toate, ultimele zece titluri lipsesc; explica­ția constă în aceea că tot ce era propus de către autori nu era acceptat de cenzură, mai ales problemele care priveau viața Bisericii. Toate acestea se petreceau înainte de anii 1990. Bucuria noastră e mare astăzi, când putem să dezvăluim adevăratul profil al intelectualului care și-a dăruit viața pentru credință și cultura tradițio­nală a țăranului român.

Ediții princeps, Simion Florea Marian

Chromatica poporului român, discurs de recepție rostit în ședința Academiei Române, la 12 martie 1882, tipărită în tipografia Academiei Române din București, în același an.

Descântece poporane române, culese de…, Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886.

Înmormântarea la români. Studiu etnografic, Edițiunea Academiei Române, Litotipografia Carol Göbl, București, 1892.

Nașterea la români. Studiu etnografic, Edițiunea Academiei Române, Litotipografia Carol Göbl, București, 1892.

Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, Edițiunea Academiei Române, Tipografia Carol Göbl, București, 1890.

Sărbătorile la români, vol. I-III, Studiu etnografic, vol. I, Cârnilegile, II, Păresimile, III, Cincizecimea, Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice Carol Göbl, București, 1898-1901.

Ornitologia poporană română, Tom I-II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883.

Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor. Studiu folkloristic. Edițiunea Academiei Române, București, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1903.

Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de…, Litotipografia Carol Göbl, București, 1893.

Satire poporane române, adunate de…, Editura Librăriei Socec et Comp., București, 1893.

Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de…, București, Socec et Comp., 1910. Din viața poporului român. Culegeri și studii IX, Academia Română.

Poesii poporale despre Avram Iancu, adunate și publicate de…, Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană, în Cernăuți, Suceava, 1900.

Tradițiuni poporale române, adunate de…, Editura și tipariul tipografiei Eredei de Closius, Sibiu, 1878.

Tradiții poporane române din Bucovina. Adunate de…, Bucu­rești, Imprimeria statului, 1895.

Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de…, Tipografia Academiei Române, Bucu­rești, 1885.

Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de..., Editor I.V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869.

Biserica din Părhăuți, Bucovina, Tipografia Academiei Române, București, 1887.

Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică, Litotipografia Carol Göbl, Bucu­rești, 1895, 206 p.

Răsplata. Povești din Bucovina adunate de…, Redacțiunea și editura Societății Școala Română, Suceava, 1897.

Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Partea I. Inscripțiunile de pe manuscriptele și cărțile din districtul Câmpulungului, Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernă­uți, Suceava, 1900.

Portretul lui Miron Costin, mare logofăt și cronicar al Moldovei, Academia Română, Institutul de arte grafice Carol Göbl, București, 1900, cu o stampă.

Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Voronețul, edată de S.Fl. Marian, Tipografia So­cie­tății bucovinene în Cernăuți, Suceava, 1900.

Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Solca, edată de S.Fl. Marian, Societatea tipografică bucovineană, în Cernăuți, Suceava, 1902.

Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic, Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice Carol Göbl, București, 1904.

Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ște­fan Tomșa, edată de S.Fl. Marian, Societatea tipografică bucovineană, în Cernăuți, Suceava, 1904.