Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Tot ce trebuie să știe românii care se întorc acasă

Tot ce trebuie să știe românii care se întorc acasă

Galerie foto (2) Galerie foto (2) An omagial
Un articol de: Oana Nistor - 21 Apr, 2021

Ghidul de reîntoarcere întocmit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îi (re)conectează pe românii din diasporă cu ţara, ajutându-i cu informaţii utile în perspectiva revenirii acasă. În ultimii ani, aceştia au putut accesa fonduri nerambursabile, cu condiţia să-şi dezvolte afacerile în România. Până în 4 mai, diasporenii pot solicita până la 50.000 de euro pentru a se instala ca tineri fermieri acasă.

În afara graniţelor ţării trăiesc aproximativ 9,7 milioane de români, dintre aceştia circa 5,6 milioane formând diaspora română. Celelalte 4,1 milioane sunt reprezentate de românii care trăiesc în comunităţile istorice de la sud de Dunăre, Serbia, Ucraina sau Basarabia. Astfel arătau datele din 2019, prezentate atunci de Ministerul Românilor de Pretutindeni. Iar ca surse pentru aceste cifre erau invocate misiunile diplomatice ale României.

În acelaşi timp, într-un raport al Organi­zației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), comandat de Ministerul de Externe al României şi dat publicităţii tot în 2019, se arată că „diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației”.

Motivele care au cântărit cel mai mult în decizia românilor de a pleca sunt veniturile mici şi lipsa unui loc de muncă decent, condiţiile precare din sănătate, şcoli şi infrastructura rutieră. Corupţia şi calitatea clasei politice sunt alte două pretexte reclamate de românii care au părăsit ţara.

În ultimii ani, guvernele care s-au succedat au susţinut importanţa întoarcerii „stranierilor” într-o Românie tot mai îmbătrânită, cu 5,14 milioane de pensionari, unde natalitatea atinge lunar recorduri negative, iar sistemul public de pensii este prezentat ca falimentar în perspectiva anului 2050 (unii experţi arată că se poate întâmpla chiar mai devreme), când un singur angajat ar trebui să susţină două pensii şi jumătate.

Remedierea problemelor invocate şi amintite mai sus nu este însă suficientă pentru repatrierea concetăţenilor și este necesară nu doar sprijinirea acestora în reacomodarea cu tot ce înseamnă serviciile publice româneşti, ci şi susţinerea financiară în a dezvolta afaceri. Cel puţin în ultimii patru-cinci ani, prin diverse scheme de finanţare (de exemplu, Diaspora Start Up), românii de afară au fost „îmbiaţi” cu accesarea de fonduri europene pentru a reveni şi munci sau dezvolta afaceri în ţară. Unii dintre aceştia au nevoie însă şi de informaţii detaliate privind modul cum se trăieşte în ţară, cum se obţin diverse documente sau cum îi poate ajuta statul român să se relocheze.

În acest sens, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a întocmit un ghid al „reîntoarcerii”, un document care prezintă informaţii utile referitoare la reînnoirea actelor de identitate, echivalarea şi continuarea studiilor în România, serviciile medicale sau drepturile sociale de care pot beneficia după revenirea definitivă în ţară. Sunt prezentate, împreună cu datele de contact, şi instituţiile, agenţiile şi autorităţile din teritoriu care facilitează obţinerea unor drepturi sau care sunt îndrituite să ofere date suplimentare.
În elaborarea ghidului ce însumează 50 de pagini, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a folosit informații oferite de Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Educației; Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Ministerul Să­nătății; Ministerul Justiției; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; Ministerul Finanțelor; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Drepturi sociale la revenirea în ţară

Românii din afara granițelor beneficiază de învățământ gratuit în România la programe de studii acreditate și autorizate cu predare exclusiv în limba română, precum și de burse de studiu și alte facilități, în baza Declarației de asumare a identității culturale române și în conformitate cu prevederile Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La întoarcerea în ţară, elevii sunt înscriși în sistemul educaţional, indiferent de momentul în care se solicită școlarizarea. Ei au statutul de „audienţi” până la finalizarea procedurii de echivalare a studiilor, activitatea lor înregistrându-se în cataloage provizorii. Dosarele de echivalare pentru diplomele obținute în străinătate se pot depune la Ministerul Edu­cației sau la Inspectoratele Școlare Județene.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală, persoanele care nu fac dovada calității de asigurat pot beneficia de un pachet minimal care cuprinde servicii de îngrijire a sănătății, medicamente și materiale sanitare numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială și servicii de prevenție și îngrijiri de asistență medicală comunitară.

Persoanele care se înregistrează la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt ajutate în căutarea activă a unui loc de muncă, iar legislaţia în vigoare acordă şi unele stimulente precum „prima de încadrare”, „prima de instalare”, respectiv „prima de relocare”. De asemenea, drepturile de pensie pot fi acordate atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și legislației celuilalt stat membru implicat. La întoarcerea în ţară, există posibilitatea realizării/completării stagiului de cotizare prin încheierea unui contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii din raza de domiciliu.

Informaţii detaliate, inclusiv cu prezentarea unor cazuri particulare, pot fi consultate în ghid la adresa: http://dprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/GHID-DE-REINTOARCERE-2021.pdf.
 
Fonduri nerambursabile pentru tinerii care se întorc în ţară

Antreprenorii români care își deschid o afacere sau sunt interesați de dezvoltarea unei afaceri în țară pot beneficia de finanțări nerambursabile din fonduri europene nu doar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care se oferă finanţări pentru instalarea tinerilor fermieri, ci şi prin alte programe precum Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Competitivitate (POC) sau Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM).

În această perioadă se află deschisă schema de finanţare „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, destinat tinerilor fermieri din diasporă care doresc să deschidă o fermă agricolă în România. Planurile de afaceri pot fi depuse până în data de 4 mai, pentru fiecare viitoare exploataţie agricolă tinerii primind până la 50.000 de euro fonduri nerambursabile. Pentru a fi declaraţi eligibili, diasporenii trebuie să fi absolvit în ultimele 60 de luni dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de stu­diu postuniversitar, universitar sau preuniversitar în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară în țări membre UE sau în țări terțe UE. De asemenea, solicitanţii trebuie să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau în țări terțe UE, în domeniile amintite, cel puțin 3 luni în ultimele 24 de luni anterioare depunerii cererii de finanțare.

Potrivit Agenției pentru Finanțarea Inves­tițiilor Rurale (AFIR), care derulează programul, „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Finanțarea 100% nerambursabilă se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea contractului de finanțare.