Vârstnicii şi adaptarea la lumea virtuală

Trăim într-o eră a digitalizării în care totul se află doar la un click distanță: comunicarea cu cei dragi şi cu instituțiile publice, plata facturilor, informațiile din orice domeniu şi chiar serviciile de telemedicină. Utilitatea lumii digitale a fost pe deplin probată în timpul pandemiei de COVID-19, însă tot atunci s-a constatat şi un decalaj al competențelor digitale între generații. Adaptarea la societatea virtuală a persoanelor vârstnice se poate face în sânul familiei, cei mai tineri transformându-se în „profesori” pentru seniori, însă şi prin intermediul unor programe gratuite de alfabetizare digitală cum este cel derulat de ECDL România în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială şi pentru Protecția Copilului Sector 1.

Adaptarea la tehnologie şi implementarea solu­țiilor digitale în toate ramurile economice reprezintă garan­ția competitivității. În politicile europene, componenta digitală joacă un rol extrem de important, de ace­ea şi planul Uniunii Europene pentru redresare economică impune fie­cărui stat membru să aloce minimum 20% din Mecanismul de Redresare şi Reziliență pentru tran­ziția digitală. „Pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de importante sunt compe­ten­țele digitale pentru muncă şi pentru interacțiunea cu ceilalți, dar a accentuat şi decalajele de cunoş­tințe IT şi nevoia creşterii educa­ției digitale”, atrage atenția Parlamentul European.

Dacă pentru copii, tineri şi cele mai multe dintre persoanele adulte cu vârsta de până în 50-55 de ani utilizarea calculatorului sau a altor dispozitive inteligente (smart­phone, tabletă, notebookuri) a devenit o obişnuință, pentru persoanele vârstnice digitalizarea reprezintă o provocare deoarece implică asimilarea de noi cunoştințe şi abilități.

Nevoia însuşirii competențelor digitale şi-a probat utilitatea în timpul pandemiei, când categoria extrem de grav afectată, cu posibilitate de mişcare redusă, a fost cea a vârstnicilor: rețetele medicale erau transmise pe e-mail sau WhatsApp, medicii acordau con­sul­tații prin telefon, iar programările se făceau online.

O serie întreagă de servicii, de la cumpărături şi până la plata fac­turilor, se pot face şi acum cu ajutorul dispozitivelor inteligente co­nectate la internet, reducân­du-se în acest mod timpul pierdut cu tran­s­portul sau/şi cozile uneori interminabile.

Totodată, documente oficiale sunt emise de instituțiile statului prin intermediul unor platforme dedicate, evenimente sociale, culturale sau educaționale se inițiază, creează şi unele chiar se desfăşoară exclusiv online. De asemenea, con­ținuturile informative, ştiri, reportaje sau chiar documentare se pot realiza folosindu-se exclusiv date disponibile online, de pe site-urile oficiale ale instituțiilor sau de pe rețelele de socializare.

Programe de alfabetizare digitală

În ultimii ani s-au înregistrat mai multe inițiative private care au derulat, în colaborare cu insti­tuții ale statului, cursuri de alfabetizare digitală, respectiv familiarizarea persoanelor vârstnice cu calculatorul, internetul, cu tehnicile de comunicare şi cu alte servicii online.

Un exemplu în acest sens este ECDL România, care din anul 2021 derulează programul de educație digitală „Digital Citizen”, atât în Bucureşti, cât şi în alte şase județe din țară (Iaşi, Botoşani, Dâmbovița, Giurgiu, Brașov şi Sălaj). „În contextul nevoilor prezente ale vieții cotidiene, utilizarea computerului a devenit pentru oamenii de orice vârstă o necesitate. Indiferent de statut, abilități, educație sau vârstă, oamenii pot afla infor­mații despre computer, internet, e-mail sau servicii online şi pot învăța cum să-şi utilizeze propriile dispozitive independent. În prezent, avem în desfăşurare, în colaborare cu Direcția Generală de Asistență Socială şi pentru Pro­tec­ția Copilului (DGASPC) Sector 1, un curs de alfabetizare digitală la care participă zece seniori. În luna aprilie vom derula o nouă sesiune, cu alte zece persoane vârstnice care nu au cunoştinţe de operare pe computer”, ne-a declarat Mihai Peca, formator în cadrul organizației.

Cursul ECDL are o durată de 24 de ore şi se derulează timp de patru săptămâni la solicitarea diverselor instituții care lucrează cu seniori. Tot aceste instituții se ocupă şi de înscrierea cursanților, astfel că, de exemplu, persoanele interesate de cursul care va începe în aprilie se pot adresa DGASPC Sector 1.

Potrivit lui Mihai Peca, partici­panții deprind noțiuni de bază, de la cum să deschidă calculatorul, care sunt componentele şi rolul lor, până la redactarea unui text şi accesarea internetului. De asemenea, învață să facă plăți online, dar şi să-şi securizeze datele în mediul online.

ECDL România a mai derulat programul „Digital Citizen” şi în parteneriat cu Centrul de Seniori al Municipiului Bucureşti, dar şi cu Asociația „Niciodată singur”.

Vârstnicii care participă la astfel de cursuri au, fără îndoială, şi sentimentul de incluziune socială, de apartenență la un grup, ceea ce le mai alungă şi gândurile de singurătate, se simt utili şi au satisfacția că pot face lucruri independent de alte persoane, de exemplu, banala plată a unei facturi în sistem online. Însă accesul nu se limitează doar la servicii de acest tip, seniorii fiind deschişi la a participa online la conferințe, lansări de carte, ori la lecturarea unor cărți digitale.

Tot mai multe persoane vârstnice accesează internetul

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2022, „ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă”. Astfel, dacă pentru grupa de vârstă 16-34 de ani avem o utilizare a internetului într-o proporție de 98,1%, pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 de ani depăşeşte cu puțin 73%.

Totuşi, în ultimii doi ani s-a înregistrat o îmbunătățire în ceea ce priveşte utilizarea internetului în rândul persoanelor vârstnice. Astfel, dacă în 2021, 29,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani nu au folosit internetul niciodată, în 2022 procentul a scăzut până la 26,7%.

Cele mai folosite dispozitive pentru accesarea internetului au fost telefonul mobil sau smartphone-ul în proporţie de 96,6%, urmat la distanţă mare de laptop (33,4%) şi de calculatoare PC (28,9%).
După analiza grupelor de vârstă, se constată că tinerii din grupa de vârstă 16-34 de ani preferă să acceseze internetul cu ajutorul telefonului mobil (97,4%), urmat de laptop (44,8%), iar cei din grupa de vârstă 55-74 de ani preferă să acceseze internetul cu ajutorul telefonului mobil sau smartphone-ului în proporție de 93,6%, urmat de calculator PC (21,2%).