Anul 2024, dedicat în Patriarhia Română pastorației și îngrijirii bolnavilor și Sfinților tămăduitori fără de arginți, ne-a oferit prilejul redescoperirii importanței unei lucrări mari și sfinte, aceea
Ziarele românești despre Marea Unire
Anul 2018, al Centenarului Marii Uniri, reprezintă un moment cu reverberații aparte în societatea românească, întrucât celebrarea evenimentelor istorice și cinstirea jertfelor și faptelor înaintașilor noștri este o datorie de suflet pe care fiecare dintre noi o avem. La fel de importantă este contribuția noastră la cunoașterea evenimentelor istorice și la transmiterea lor mai departe. Un exemplu în acest sens îl constituie reeditarea de către editurile Patriarhiei Române a „Albumului Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii”, publicat în 1933.
Pentru că evenimentul Centenarului este unul aparte, prestigioase instituții ale statului și societății românești (Academia Română, Arhivele Naționale, Biblioteca Națională, fundații și asociații culturale, Institutul Cultural Român, Muzeele Naționale, Patriarhia Română, universități) și-au conjugat eforturile pentru a conștientiza în rândurile populației, tinerei generații, unicitatea evenimentului. Un exemplu de marcare a Centenarului prin îmbogățirea cunoașterii evenimentului istoric de acum un veac îl constituie inițiativele editoriale, de publicare a unor cărți ,adevărate „instituții”, precum lucrări de sinteză istorică, volume de memorii, albume. Cel mai recent exemplu de bune practici în domeniu îl constituie reeditarea, de către editurile Patriarhiei Române, a „Albumului Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii”, publicat în anul 1933, rolul fiind acela de a răspândi și îmbogăți cunoașterea științifică și de a lăsa generațiilor viitoare o solidă bază de cunoaștere a trecutului.
Pe această direcție, a avansului cunoașterii științifice în domeniul istoriei naționale, se înscrie și volumul de documente, proaspăt ieșit de sub tipar, „Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei și Bucovinei: 21 martie - 15 decembrie 1917”, volum ce deschide, de fapt, o amplă colecție intitulată „Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei”. Asociația Ara Historica, Universitatea din București, prin programul Centenar România, și Centrul de editare a izvoarelor istorice „Arhiva istorică a României” reprezintă actorii instituționali care girează acest substanțial și necesar proiect editorial. Inițiatorii și coordonatorii colecției sunt reputații istorici conf. univ. Marius Diaconescu și lect. univ. Andrei Florin Sora, cadre didactice ale Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Celor doi coordonatori li s-a adăugat un grup de studenți entuziaști (Oana Avram, Matei Breazu, Paul Chirică, Ruxandra Dima, Elena Lungoci, Andrei Oprea, Mădălina Oprea, Dragoș Sucioaia, Diana Tița, Marian Vișan).
Proiect editorial
În prefața primului volum al colecției, cei doi coordonatori ai proiectului „Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei” prezintă motivația acestui demers științific de aplecare asupra epocii Marii Uniri și de căutare și selectare a celor mai reprezentative articole din presa românească a anilor 1917-1918. Adică, a faptului că, de cele mai multe ori, istoricii s-au concentrat asupra documentelor, literaturii memorialistice, iar presa tipărită a fost arareori investigată sau i s-a acordat mai puțin credit. În opinia lui Marius Diaconescu și Andrei Florin Sora „presa este un izvor esențial al cercetării istoriei Marii Uniri, pentru că ea reflectă opiniile din societatea românească despre idealul național. Ziarele, revistele și celelalte publicații periodice au constituit principalul motor al opiniei publice. Presa are avantajul că poate să surprindă gândurile și emoțiile care au stat la baza sentimentului național al societății. Fără presa care a pus bazele, deciziile politice de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia din 1918 nu ar mai fi fost luate”.
Acest volum este primul dintr-o serie de șapte care vor apărea la Editura Ars Historia, în cursul anilor 2018-2019. În cele 495 de pagini, sunt cuprinse 376 de articole selectate din publicațiile vremii, precum „România”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Mișcarea”, „America”, „Soldatul Moldovan”, „Viitorul Țării”. Acestea reprezintă o parte dintre publicațiile utilizate ca surse pentru alcătuirea primului volum, care surprind articolele relevante pentru recrearea atmosferei din spațiul românesc al perioadei martie - decembrie 1917.
Respectând canoanele științifice ale unei astfel de întreprinderi, volumul conține o listă a articolelor editate, o bibliografie, indice. Echipa acestui proiect a depus o uriașă muncă de selecție a izvoarelor disparate în colecțiile Bibliotecii Academiei, Bibliotecii Arhivei Naționale din Chișinău, în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj Napoca, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale din București. Ceea ce ni se pare demn de consemnat este că articolele alese pentru primul volumul ne înfățișează imaginea unei societăți românești pentru care idealul național nu reprezintă o construcție târzie a istoricilor, ci o realitate a vremii. Titluri ale presei epocii, dar și conținuturile unor articole precum: „În unirea tuturor e puterea”, „La luptă în unire”, „Spre Unire” (ziarul „Cuvânt Moldovenesc”), „Oastea Unirii” (ziarul România), „Către soldații României Mari” (ziarul „România Mare”, Kiev), „Cu frații noștri” (ziarul „Opinia”), sunt relevante în a susține credința generației de la 1918 în idealul Unirii.
O realitate a vremii
Colecția, în sine, după cum afirmă coordonatorii, va conține selecția articolelor publicate de către români în presa din România, Basarabia, Transilvania, Bucovina, Ungaria, Ucraina, Franța, Statele Unite ale Americii, iar din punct de vedere cronologic, va fi acoperită perioada 1917-1920. Ceea ce ni se pare cu adevărat remarcabil este faptul că echipa care a lucrat la selectarea și editarea acestor articole a urmărit cu precădere inserarea în volumele acestei colecții a articolelor de opinie care se referă la unitatea românilor, a articolelor cu valoare programatică, precum și a reportajelor și știrilor despre manifestările timpului care descriau mișcarea națională a românilor.
Felicitându-i pe coordonatorii volumului, Marius Diaconescu și Andrei Florin Sora, pe studenții care s-a alăturat în acest demers care este „un pios omagiu față de Marii Români care au împlinit idealul național de Unire a tuturor românilor într-o Românie Mare și Nouă în 1918”, vă invităm, dragi cititori, să urmăriți această inițiativă și să parcurgeți paginile colecției care va fi cât de curând lansată și prezentă în librării.