Cu prilejul comemorării a 35 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, în zilele de 20, 21 și 22 decembrie 2024 vor fi oficiate mai multe slujbe de pomenire pentru eroii care s-au jertfit pentru demnitatea, libertatea și credința poporului român.
Acuzaţii neîntemeiate la adresa PF Părinte Patriarh Teoctist
Referitor la materialul prezentat în ziarul „Cotidianul” din data de 22 august a.c., despre aşa-zisul „dosar de cadre” al Părintelui Patriarh Teoctist şi despre cele două acuzaţii denigratoare folosite de fosta securitate cu scopul de a compromite, în primii ani ai regimului comunist, pe Patriarhul Justinian şi colaboratorii săi, Patriarhia Română precizează că cele două acuzaţii denigratoare provin din delaţiuni aflate în Arhivele Naţionale Istorice Centrale - Fond Direcţia Generală a Poliţiei. Acestea au fost făcute publice în perioada anilor 1991-1993 şi au fost cercetate cu atenţie de istorici în perioada 1995-2000 în sala de studiu a SRI, ajungându-se la concluzia că sunt acuzaţii neîntemeiate. De asemenea, acestea provin din delaţiunile făcute de numitul Tuţă M. Nica, arestat de securitate şi condamnat în anul 1949. Sub presiunea anchetei de la securitate, Tuţă M. Nica a dat o declaraţie cuprinsă în referatul nr. 27.256/23 aprilie 1949, întocmit cu câteva zile înainte ca Părintele Teoctist să fie propus episcop-vicar patriarhal. Istoricii care au cercetat documentele vremii susţin că puterea comunistă încerca compromiterea patriarhului Justinian prin acuzaţia că se înconjoară de colaboratori cu „probleme” şi că promovează „elementele cele mai reacţionare din rândul clerului”. Aceste calomnii au fost colportate de reprezentanţii regimului comunist de fiecare dată când Părintele Patriarh Teoctist a fost ales în diferite demnităţi ecleziastice, calomnii reluate inclusiv de Ion Cumpănaşu, preşedintele Departamentului Cultelor. De altfel, aceste două acuzaţii au mai fost publicate în urmă cu câţiva ani în mass-media de doi tineri istorici, a căror probitate profesională este discutabilă, mărturie în acest sens fiind reacţiile de atunci atât ale istoricilor, cât şi ale unor lideri de opinie de notorietate din mass-media. Patriarhia Română consideră demersul jurnalistic al ziarului „Cotidianul” lipsit de bun simţ, o împietate faţă de o personalitate a Bisericii Ortodoxe Române care a trecut de curând la Domnul, precum şi o încercare deplasată de discreditare a Bisericii
(Biroul de Presă al Patriarhiei Române)