Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, și Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, au liturghisit, duminică, 15 decembrie, la Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Padova, Italia, păstorită de pr. Gheorghe Verzea, protopop de Triveneto IV.
Limba română de la sud de Dunăre
La împlinirea a 20 de ani de la înfiinţare, societatea literar-artistică "Tibiscus" din Uzdin, Serbia, a organizat în această săptămână, în cadrul celei de-a II-a ediţii a "Zilelor culturii româneşti", mai multe activităţi culturale care să marcheze momentul aniversar.
Printre manifestările derulate cu această ocazie s-a numărat şi un colocviu referitor la limba română utilizată în Serbia, întâlnirea dintre oamenii de cultură, profesori, scriitori şi istorici din România şi Serbia desfăşurându-se la Casa românească, aşezământ de cultură românesc unic în spaţiul ex-iugoslav. Preşedintele Societăţii culturale "Tibiscus", Vasile Barbu, a declarat că "probleme în ceea ce priveşte promovarea limbii materne a cetăţenilor care trăiesc în minoritatea românească din Voivodina nu sunt, aceasta fiind predată în şcoli şi folosită în biserici şi în mass-media", în schimb o situaţie alarmantă se regăseşte în zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, "unde autorităţile au consimţit ca limba română să fie înlocuită de o limbă artificială - limba vlahă". În acelaşi context, scriitorul Gheorghe Răducan a scos în evidenţă faptul că românii din cele 154 sate româneşti din Serbia de nord-vest trăiesc o dramă, ei nu beneficiază de şcoli în care să se predea limba română. La rândul său, profesorul Daniel Susa, a subliniat că statul sârb este obligat prin Constituţie să asigure minorităţii naţionale româneşti dreptul la limba maternă şi să nu sprijine anumite cercuri intelectuale din zonă care nu sunt de acord că limba română este limba maternă a celor aproape 500.000 de români din Timoc, Morava şi sudul Dunării. "Românii din acest spaţiu vorbesc limba română arhaică, cea moştenită din străbuni. Din 1833, ei sunt continuu supuşi unei agresiuni nejustificate pentru a-şi pierde identitatea şi fiinţa. Este un miracol cum au supravieţuit etnic în astfel de condiţii", a spus Susa, citat de Agerpres. Expoziţie de carte şi presă românească Tot în aceste zile, la Casa românească din Uzdin, s-a deschis o expoziţie de carte şi presă românească, care a reunit peste 100 de români din Provincia Autonomă Voivodina şi reprezentanţii unor edituri şi publicaţii din judeţele din sudul şi vestul României. În expoziţia ce va fi deschisă până la sfârşitul lunii septembrie se află peste 200 de titluri de carte şi publicaţii care fac referire la minoritatea românească din Serbia, în special, la istoria acestei aşezări străvechi, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, în pomelnicul Mănăstirii Kruşova. De asemenea, societatea culturală "Tibiscus" a mai organizat o expoziţie de fotografie artistică, dar şi "Olimpiada jocurilor de odinioară", în cadrul căreia au fost reînviate jocurile de copii, demult uitate.