Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Biserica Seminarului de la Neamţ, o minune a Sfântului Ioan Iacob

Biserica Seminarului de la Neamţ, o minune a Sfântului Ioan Iacob

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 05 Aug, 2015

Sfântul Cuvios Ioan Iacob, prăznuit astăzi în Biserica Ortodoxă Română, este ocrotitorul bisericii Seminarului Teologic Liceal `Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, singurul locaş de rugăciune din judeţul Neamţ împodobit cu pictură exterioară. Astăzi, cu prilejul hramului, acest impresionant veşmânt de pictură primeşte harul sfinţirii, prin rugăciunea arhiereilor, preoţilor şi credincioşilor sosiţi încă de aseară la Sărbătorile Sfinţilor Nemţeni.
Pictura exterioară a bisericii a fost realizată în tehnica `fresco” de două echipe de pictori bisericești. Pridvorul exterior a fost pictat, între anii 2009 şi 2011, de către pictorul Maxim Viorel cu colaboratorii lui. Ceilalți pereți exteriori au fost pictaţi de către trei preoți din familia Mihoc: pr. Dimitrie, pr. Mihai și, nepotul lor, pr. George, din Suceava, între anii 2012 şi 2015. `Pentru fiecare temă iconografică pictată în exteriorul bisericii s-au trimis mai întâi propuneri Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, și Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, și, potrivit îndrumărilor primite, pictorii au continuat lucrarea. Din punct de vedere tehnic această lucrare s-a realizat sub îndrumarea domnului prof. Vasile Buzuloi, cel care a pictat interiorul bisericii. Pictura din întreaga biserică, interior-exterior, va fi subiectul unei monografii a bisericii, pe care profesorii seminarului o au deja în lucru. Așadar, terminarea picturii exterioare și sfin­ți­rea ei constituie încununarea unei ample și jertfelnice lucrări, care a durat mai bine de 20 de ani și care face din această biserică un «pământ cântând în imagini» în sfântul ținut al Neamțului. Pictura are menirea de a pune în evidență frumusețea arhitectonică a acestei catedrale, iar arhitectura ei oferă un spațiu generos scenelor iconografice”, ne-a declarat pr. prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic Liceal `Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ. 

Potrivit părintelui director, pictura exterioară păstrează canonul existent în nordul Moldovei, dar s-a dorit a fi o sinteză a acestor „chivote voievodale”, cu scene ca „arborele lui Iesei”, „scara virtuților”, dar în același timp şi o expresie a sfințeniei neamului românesc, ilustrată prin zugrăvirea mulțimii sfinților români, în mod special a Sfântului Ioan Iacob de la Neamț (cu scene ce cuprind momente din viața, nevoința și proslăvirea sa). Se remarcă mai multe scene inedite cu un puternic mesaj duhovnicesc și de personalizare a spiritualității noastre românești: „Taina luminii” pe peretele de sud, „Taina muntelui” pe peretele de nord (ce cuprinde urcușul duhovnicesc spre înăl­țimile cerești cu referire directă la câteva locuri de pustnicie și chipuri de nevoitori din ținutul Neamțului), „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”, „Soborul Sfinților Români”, „Maica Domnului, întărirea și mângâierea sfinților din închisorile comuniste”, „Hristos euharistic” pe Altar acoperit cu un ștergar românesc. Cele două scene „Taina luminii” și „Taina muntelui” se întâlnesc într-o cheie a tematicii iconografice a acestei biserici prin mozaicurile de pe fațada pridvorului exterior cu „Schimbarea la față” în mijloc și Sfinții Ioan și Teodora în dreapta și în stânga. Aici se întâlnesc lumina și muntele pe de o parte și cerul și pământul pe de altă parte.
Scenele care se regăsesc și la alte mănăstiri din nordul Moldovei, la absida Altarului, au fost adaptate temei sfințeniei ro­mâ­nești, prin pictarea Sfinților Ierarhi Varlaam și Dosoftei, dascăli de Liturghie și limbă românească.
`Fiind biserica unei școli teologice, s-a urmărit o tălmăcire mistico-liturgică superioară a Jertfei liturgice a lui Hristos, prin prefigurările vechi-testamentare, a jertfei lui Melchisedec și a jertfei lui Aaron. Chiar și scenele consacrate: «Arborele lui Iesei» și «Scara virtuților» exprimă actualitatea mesajului evanghelic adresat în mod special omului de astăzi care se confruntă cu ispitele veacului de acum. S-a reușit această redare a temelor cu conținut profund teologic, datorită faptului că pictorii ce le-au realizat sunt teologi și preoți. Le mulțumim pentru înțelegerea mesajului tematicii și pentru toată munca creatoare și plină de osteneală și chiar jertfelnicie, muncind aproape tot timpul și câte 14 ore pe zi”, a precizat pr. Ioan Mihoc.
Singurul loc nepictat din tot ansamblul iconografic exterior a rămăs în partea dreaptă a ușii sfântului locaş. `Aici este locul unde, prin rânduiala Domnului, vom așeza imaginea aducerii acasă, de la Hozeva, a sfintelor moaște ale Sfântului Ioan Iacob. Să ne rugăm Sfântului să vină acasă! Ştim că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pregătit deja o raclă foarte frumoasă pentru acest moment, iar biserica aceasta și tot poporul lui Dumnezeu binecredincios din România așteaptă cu nerăbdare și se roagă ca sfântul să binevoiască să vină acasă”, ne-a mai spus părintele director.
În biserica seminarului se păstrează spre închinare degetul mic, camilafca şi metaniile Sfântului Ioan Iacob, dăruite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea păstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi ceaslovul sfântului, dăruit de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Mitropolitul Banatului, pe atunci Episcop al Covasnei şi Harghitei, carte tipărită la Mănăstirea Neamţ, de care sfântul nu s-a despărţit niciodată şi pe care se pot observa şi astăzi urmele degetelor şi ale lacrimilor sale.