În ultimii ani, în spațiul ortodox s-au intensificat vocile care cer renunțarea la bradul de Crăciun, considerându-l un element străin tradiției creștine răsăritene. Principalul argument invocat este
Buciumeni, bucuria tinerilor în dialog cu slujitorii Bisericii
Sărbătoarea Preasfintei Treimi reprezintă şi hramul istoricei Mănăstiri Buciumeni, aşezare monahală de secol XIV-XV, situată în nordul judeţului Galaţi şi care devine cadrul duhovnicesc propice unor manifestări spirituale de amploare. Dar special al Preasfintei Treimi, pelerinajul de la Buciumeni care adună anual 1.000 de tineri din cele 64 de licee de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos amplifică bucuria hramului şi îl face deosebit.
Ideea acestui pelerinaj al tinerilor s-a născut, în 1996, ca o curajoasă şi plină de speranţe preocupare pastorală a chiriarhului Dunării de Jos, IPS Arhiepiscop dr. Casian Crăciun, dornic de a arăta tuturor că tinerii îşi află firesc locul şi rostul în Biserica lor strămoşească. S-au organizat 15 ediţii ale festivalului de tineret de la Buciumeni. Pelerinii întâmplători sau oaspeţii Mănăstirii Buciumeni rămân mereu uimiţi. Este minunat şi numărul impresionant de tineri participanţi, dar şi modul exemplar în care ei cântă imnurile liturgice, cum rostesc rugăciunile, cum cei pregătiţi se împărtăşesc, alţii îşi exprimă sentimentele lor în public; se miră de modul elegant şi plin de bucurie în care servesc masa, gen picnic, oferită de măicuţe şi, cu totul unic - felul în care se implică în dialoguri tematice vii, actuale, motivante, uneori răscolitoare, dar întotdeauna aflătoare de răspunsuri, cu preoţii desemnaţi şi pregătiţi pentru a face faţă celor mai profunde căutări adolescentine, celor mai năstruşnice întrebări tinereşti. De aceea, în anii anteriori s-a creat o sintagmă care defineşte aproape deplin întreaga activitate: "Fenomenul Buciumeni". Motivaţiile tainice ale pelerinajului Ce îi adună şi ce îi uneşte pe aceşti tineri la Buciumeni? Am sesizat că tinerii invitaţi la hram, deşi buni utilizatori ai Internetului, suferă de singurătate, au nevoie de un alt fel de dialog, pe care nu-l pot întâlni nici în familie, nici la şcoală, nici în cercul de prieteni, nici în societatea şi lumea de astăzi. Buciumeniul le oferă şansa unor răspunsuri la frământările vârstei lor, răspunsuri pe care nu le pot afla nici de la părinţi, nici de la profesori, nici de pe sursele on-line, nici din manuale sau din lecturi, ci dintr-o altă sursă, dintr-un alt fel de discurs, izvorât dintr-o meta-logică, una care îi fascinează, care îi satisface şi intelectual, şi duhovniceşte. Pe de altă parte, ora de religie în şcoală nu îşi atinge uneori obiectivele formative, iar întâlnirea de la Buciumeni este o completare fericită a acesteia. Aspecte organizatorice Sarcina organizării evenimentului cade în seama Sectorului învăţământ al Sfintei Arhiepiscopii şi se desfăşoară în mai multe etape. Mai întâi are loc consultarea comisiilor de profesori de religie cu gradele I şi II, în vederea anamnezei privind ediţia anterioară, cu plusurile şi minusurile ei, şi a formulării unei teme. Urmează desemnarea elevilor participanţi şi a preoţilor care sunt invitaţi să slujească Sfânta Liturghie şi să modereze dialogurile cu tinerii. Criteriile selectării elevilor vizează, în primul rând, pasiunea acestora pentru disciplina religie şi dragostea pentru Biserică şi pentru sfintele slujbe, dar, în acelaşi timp, şi rezultatele bune obţinute la studiu, la alte discipline şi la alte activităţi extraşcolare. S-a considerat mereu că tinerii prezenţi la Buciumeni, în fiecare an, sunt ceea ce au mai bun liceele gălăţene şi brăilene. De aceea, participarea lor, nivelul discuţiilor şi "investiţia" duhovnicească a Arhiepiscopiei prezintă imaginea unui tineret care îşi află cu uşurinţă locul în Biserică, care creşte în Biserică şi care constituie credincioşii de mâine ai Bisericii. De asemenea, sunt selectaţi preoţii care vor aborda dialogurile cu tinerii. Sunt convocaţi cei mai buni preoţi ai eparhiei, titraţi, profesori de teologie, preoţi cu rezultate de excepţie în pastoraţia tinerilor şi cei care desfăşoară diverse activităţi cu tinerii la parohiile unde sunt rânduiţi să păstorească. Întâlnirea cu mănăstirea şi cu pădurea În dimineaţa plecării, tinerii sunt convocaţi în centre bisericeşti reprezentative (Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, Catedrala "Naşterea Domnului" din Brăila, Catedrala "Sf. Gheorghe" din Tecuci, bisericile protoiereşti din Tg. Bujor, Covurlui, Făurei, Însurăţei) care au devenit astfel şi centre de pelerinaj pentru tineret. Cu autocare bine pregătite, în duh de rugăciune, având însoţitori de bord un preot, profesorul de religie, 2-3 seminarişti şi un student de la ASCOR, tinerii purced spre Buciumeni, ca pe o cale iniţiatică duhovnicească, fremătând de nerăbdare, dorind întâlnirea cu mănăstirea, cu pădurea şi cu duhul acelor locuri. Sosirea la Buciumeni se petrece, invariabil, la ora 9:00, timp la care tinerii sunt aşteptaţi şi conduşi în faţa altarului din pădure. Ei participă la Sfânta Liturghie şi cântă sfintele imnuri. Cei care s-au pregătit din timp, prin post şi spovedanie, primesc Sfânta Împărtăşanie. În fiecare an, atât Arhiepiscopul Dunării de Jos, cât şi eventualii săi invitaţi - ierarhi - au adresări directe către tineri, de folos duhovnicesc. Unele ediţii s-au bucurat chiar de mesajul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (2009, 2010) şi al fericitului întru adormire Patriarh Teoctist (2003). Un punct de mare atracţie îl constituie agapa, servită în forma unui picnic, în pădure, pe pături sau în locuri amenajate de mănăstire, ceea ce dă un farmec aparte. Tinerii orăşeni redescoperă fascinaţi frumuseţea pădurii şi binefacerile unui prânz gătit cu dragoste de către măicuţele mănăstirii şi servit în cadrul natural oferit de pădure. Forme de evaluare La finalul dialogurilor, care durează aproximativ o oră şi jumătate, IPS Arhiepiscop face o scurtă evaluare, prin cuvinte şi sintagme-cheie, care vin de la tineri şi cu care tinerii sunt motivaţi a porni din nou spre lumea lor cotidiană. Acum li se oferă şi daruri, din partea arhiepiscopiei: iconiţe, cărţi de rugăciune, Noul Testament, pliante sau alte cărţi special publicate de arhiepiscopie pentru tineri. Acum se colectează impresii, sugestii şi observaţii privind participarea, organizarea, dorinţa de mai bine ale tinerilor. În fiecare an, periodicul eparhial Călăuză ortodoxă, dar şi Ziarul Lumina sau TV şi Radio Trinitas , cât şi mass-media locală au consemnat din belşug impresii ale tinerilor privind evenimentul de la Buciumeni. Slavă lui Dumnezeu şi mulţumire truditorilor! După întoarcerea tinerilor spre casele lor şi revenirea liniştii seculare peste mănăstire şi în pădurea Buciumenilor, în fiecare an arhiepiscopia mulţumeşte sprijinitorilor acestui proiect. În primul rând, mulţumiri se cuvin Mănăstirii Buciumeni, cu soborul de maici şi surori, în frunte cu stavrofora Macrina Humă şi, pe acelaşi loc, protoieriilor din cadrul arhiepiscopiei, care susţin financiar deplasarea tinerilor cu autocarele. Aceleaşi mulţumiri se transmit inspectorilor şi profesorilor de la disciplina religie, cei care coordonează micile grupuri de elevi şi care îşi asumă astfel o responsabilitate uriaşă. Eparhia mulţumeşte şi inspectoratelor şcolare judeţene Galaţi şi Brăila. ▲ Teme de-a lungul anilor De-a lungul anilor, dialogurile au fost focalizate pe teme ca: "Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale" (2000), "Tinere, ţie îţi zic, ridică-te!" (2001), "Biserică şi modernitate" şi "Ora de religie în şcoală" (2002), "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, apărător al credinţei şi patriei străbune" (2004), "Iată, Eu sunt în mijlocul vostru!" (2005), "Pelerinajul şi liturghia în viaţa tinerilor" (2006), "Sfântul Ioan Gură de Aur - dascăl şi sfătuitor al tinerilor" (2007), "Anul Jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii" (2008), "Sfântul Vasile cel Mare - dascăl al tinerilor" (2009) şi "Crezul Ortodox în viaţa tinerilor liceeni" (2010).