Părintele Ernst Christoph Suttner a trecut la cele veșnice

Marți, 22 octombrie 2024, părintele profesor Ernst Christoph Suttner a trecut la cele veșnice, la vârsta de 91 de ani. S‑a născut în data de 4 octombrie 1933, la Regensburg. A studiat teologia catolică la Collegium Germanicum Hungaricum și la Collegium Russicum din Roma. La 5 iunie 1960, a fost hirotonit preot în ritul bizantin pentru Episcopia de Regensburg. A întocmit teza de doctorat în teologie (1967) și teza de abilitare (1974) la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii din Würzburg.

După o perioadă în care a activat ca asistent universitar la Würzburg (1962‑1974), a fost numit profesor de Patrologie, Doctrina şi Istoria Bisericilor Răsăritene la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii din Viena (1974‑2002).

A fost membru al Comisiei Internaţionale Mixte de Dialog Teologic dintre Bisericile Ortodoxă şi Catolică (1979‑2000), membru corespondent al Academiei Austriece de Ştiinţe (din anul 1989), membru al Academiei Europene pentru Ştiinţe şi Artă (din anul 1991) și membru al Consiliului Fundației Pro Oriente din Viena.

Paralel cu activitatea didactică şi ştiinţifică universitară, a activat ca preot pentru parohia catolică de limbă germană din Moscova (1993‑1999) şi ca profesor la noile instituţii teologice catolice şi ortodoxe înfiinţate după căderea regimului comunist în Moscova şi Sankt Petersburg. În anii 2000‑2010 a fost invitat să predea cursuri şi seminarii de istorie bisericească și în România, la universităţile din Cluj‑Napoca, Oradea, Alba‑Iulia şi Arad. A primit titlul onorific de doctor honoris causa al Universităţii „Babeş‑Bolyai" din Cluj‑Napoca (1999), al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad (2003) și al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba‑Iulia (2003). Din anul 2011, a locuit la Würzburg. În ultimii ani de viață și‑a donat întreaga bibliotecă Centrului de studii „Sfântul Nicolae” din cadrul Institutului de Studii Ecumenice din Fribourg - Elveția.

Opera sa însumează un număr de 205 studii științifice publicate în volume de autor, în volume colective sau în reviste de specialitate (https://www.unifr.ch/orthodoxia/de/dokumentation/ernst‑christoph‑suttner/).

Unul dintre culoarele sale de cercetare l‑a constituit istoria bisericească a românilor în perioada medievală, modernă și contemporană. Menționăm în acest sens volumul de studii: Beiträge zur Kirchengeschichte der Rumänen (Contribuții la istoria bisericească a românilor), Ed. Herold, Wien - München, 1978, în care sunt abordate teme precum: 50 de ani de existență a Patriarhiei Române. Istoria ei și dezvoltarea dreptului ei bisericesc; Ecumenismul în Biserica Ortodoxă Română în timpul Patriarhului Justinian; Biserici și Stat în România socialistă; Reforma protestantă și contrareforma la românii din Transilvania; Participarea grecilor și rutenilor la Sinodul din Iași din anul 1642; Semnificația Principatelor Române pentru dezvoltarea teologiei ortodoxe în secolul al 17‑lea; Mitropolitul Gabriel Bănulescu Bodoni. Despre istoria bisericească și legislația bisericească în timpul regimului fanariot; Mănăstirea Neamț ca mijlocitoare a literaturii bizantine la sfârșitul secolului al 18‑lea și la începutul secolului al 19‑lea; Paisie Velicikovskij în oglinda testamentului spiritual al ucenicului său Gheorghe de la Cernica; Catehisme românești etc. Alte studii publicate în reviste de specialitate vizează: Teologia la români de la încreștinare și până în prezent; Muntele Athos și românii; Legea strămoșească - ordine de credință și garanție pentru coeziunea socială; Unirea bisericească în diversitate din perspectiva sinodului de la Florența, a unirilor bisericești de la Brest și din Transilvania și a învățăturii bisericești de la Conciliul II Vatican; Minorități religioase și etnice în monarhia dunăreană la începutul secolului XX; Pantelimon Ligaridis și Nicolae Milescu; Mitropolitul Petru Movilă și modernitatea; Slujirea Bisericii pentru societatea românească din perspectiva Arhiepiscopului de București Raymund Netzhammer și a Patriarhului Justinian Marina; In memoriam - Patriarhul Justinian Marina; Biserica românească la întretăierea dintre Răsărit și Apus; Traducătorii Bibliei românești de la 1688; Apostolatul social în Ortodoxia românească în perioada postbelică până la persecuțiile religioase ale politicii de stalinizare; Rolul monahismului ortodox pentru Biserică în timpurile noastre; Varietatea lingvistică în teologia românilor etc.

În perioada 2001‑2010, a coordonat proiectul de cercetare al grupului de lucru inițiat de Fundația Pro Oriente: Unirea românilor din Transilvania cu Biserica Romei, editori Ernst Christoph Suttner, Viorel Ioniţă, Iacob Mârza, Johann Marte și Laura Stanciu, Ed. Enciclopedică, București, vol. I (2010) și vol. II (2015).

A promovat dialogul cu Ortodoxia.

Cardinalul Franz König, Arhiepiscopul romano‑catolic al Vienei (1956‑1985), care, în anul 1964, în timpul Conciliului Vatican II, a înființat Fundația Pro Oriente, cu scopul de a promova relațiile Bisericii Catolice cu Bisericile Ortodoxe din țările aflate în sfera de influență sovietică, scria următoarele cuvinte despre opera profesorului Ernst Christoph Suttner: „În toate studiile sale, Ernst Chr. Suttner a încercat să pună rezultatele ştiinţifice în slujba concilierii dintre Biserici, reuşind să transmită mesajul său într‑o manieră clară şi atrăgătoare. În numeroasele călătorii întreprinse în Europa Centrală şi de Est şi până în Orientul Apropiat, chiar până în Etiopia, în întâlnirile personale pe care le‑a avut, nu şi‑a extins doar orizontul academic, ci a înţeles mai bine problemele şi dificultăţile existente între Biserici. Prin cercetările sale, Ernst Chr. Suttner a reuşit cu mult succes să facă cunoscut lumii apusene Răsăritul creştin cu bogata sa tradiţie teologică şi cu spiritualitatea sa profundă” (Ernst Christoph Suttner, Kirche in einer zueinander rückenden Welt, Neuere Aufsätze zu Theologie, Geschichte und Spiritualität des christlichen Ostens, Augustinus Verlag Würzburg, 2003, pp. 5‑6).

În prefața la traducerea în limba română a cărții Das wechselvolle Verhältnis zwischen den Kirchen des Ostens und des Westens im Lauf der Kirchengeschichte, Verlag Der Christliche Osten, Würzburg, 1996 (Relația alternantă dintre Bisericile Răsăritului și Apusului de‑a lungul istoriei bisericești, Ed. Ars Longa, Iași, 1999, trad. diac. Mihail Săsăujan), Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, scria următoarele: „Au trecut ani îndelungați de când l‑am cunoscut pe părintele profesor Ernst Christoph Suttner. Ne găseam în plină dictatură comunistă, când, doritor să cunoască pe viu relațiile dintre Bisericile Răsăritului și Apusului, a venit și în țara noastră. Nu știu cât i‑au putut fi dânsului folositoare contactele cu noi într‑o vreme când nimeni nu vorbea prea mult, dar în orice caz ne‑am cunoscut, ne‑am îmbrățișat frățește, ne‑am rugat împreună și ne‑am simțit ca aparținând aceleiași Biserici a lui Hristos. Ne‑am reîntâlnit ulterior de mai multe ori în cadrul unor comisii de dialog teologic sau cu prilejul unor reuniuni ecleziastice și totdeauna am avut sentimentul că ne găsim aproape unul de celălalt, că suntem frați. În tot acest timp am făcut și schimb de cărți și publicații, părintele profesor Suttner fiind autor de valoroase studii, majoritatea abordând teme referitoare la situația bisericească din Europa răsăriteană, cu precădere evoluția, nu o dată tragică, a greco‑catolicismului. Am apreciat mereu, deși n‑am avut ocazia să‑i mărturisesc, modul obiectiv în care a înțeles să prezinte relațiile bisericești, atunci când și‑a alcătuit diferitele studii pe care le‑a elaborat, și spiritul mai mult decât frățesc în care a întreținut contactele cu interlocutorii săi de altă apartenență confesională” (p. 5).

În anii 1992‑1996, am întocmit sub coordonarea academică a profesorului Suttner, în cadrul Universității din Viena, teza de doctorat despre politica bisericească a Curții din Viena în timpul împărătesei Maria Tereza (1740‑1780). Am rămas în toți anii următori recunoscător acestui părinte duhovnicesc, profesor admirabil și istoric de talie internațională, care a insuflat în rândul studenților săi pasiunea pentru istorie bisericească și pentru obiectivitate în scrierea ei. M‑am bucurat de dragostea și prietenia sinceră a dascălului pentru studentul său și de profunda sa omenitate în deplinul sens al cuvântului. Am păstrat legătura cu el și am participat la proiecte științifice comune în țară și în străinătate.

A fost un bun prieten al românilor. În timpul păstoririi Patriarhului Justinian Marina (1948‑1977), a făcut mai multe vizite în România, având o legătură apropiată cu acesta. După căderea regimului comunist a vizitat din nou România și pe unii ierarhi ortodocși, romano‑catolici și greco‑catolici din Transilvania, asumându‑și rolul de moderator și însoțitor al istoricilor de confesiuni diferite în scrierea unor capitole ale istoriei bisericești comune a românilor din Transilvania.

Prin contribuţiile sale istoriografice, profesorul Ernst Christoph Suttner se înscrie în galeria istoricilor străini care au scris studii temeinice în ultimele decenii despre istoria politică, bisericească și culturală a românilor: Mathias Bernath, Keith Hitchins, Wilhelm Nyssen şi Cesare Alzati.