Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă In memoriam Părintele Florin Bucescu, melodul de la Talpalari

Părintele Florin Bucescu, melodul de la Talpalari

Un articol de: Pr. Nicolae Dascălu - 19 Mai, 2020

Melozii și imnografii din toate timpurile au în Ortodoxie sfinți ocrotitori și împreună-psalmodiatori cu îngerii din ceruri: Sfântul Ioan Damaschin, Cuvioșii Roman Melodul și Cosma Melodul, cântăreții de psaltire ai Vechiului Testament. Credincioșii îi prețuiesc într-un mod aparte pe cei hăruiți de Dumnezeu cu darul cântării, preoți, călugări sau mireni. Părintele arhidiacon Sebastian-Barbu Bucur spunea adesea că un bun protopsalt aduce slavă lui Dumnezeu de două ori: o dată, când se roagă cu evlavie prin cântările pe care le interpretează la strană și, a doua oară, pentru că-i ajută pe rugătorii din biserică să se ridice către cele înalte.

De fiecare dată când mă gândesc la preotul profesor Florin Bucescu (1936-2019), rememorez chipul omului luminat de bucuria cântării sfinte. Despre împlinirile lui didactice și academice, ca profesor la Colegiul Național „C. Negruzzi” din Iași, la Seminarul Teologic „Sfântul Vasile cel Mare” și la Școala Normală „Vasile Lupu” din Copou, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” sau la Universitatea de Arte „George Enescu”, au scris și vor mai scrie specialiștii în domeniu și mulțimea de discipoli pe care i-a format de-a lungul anilor. Despre evlavia lui de smerit melod slujind lui Dumnezeu, pe care l-am cunoscut de aproape, aș vrea să scriu în rândurile care urmează.

Am găsit în biblioteca mea volumul VII din „Byzantion Romanicon”, editat de Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași în anul 2008, în care este prezentată în detaliu istoria ctitoririi și sfințirii capelei ortodoxe din clădirea principală a instituției, un spațiu sacru unic la vremea respectivă pentru învățământul artistic universitar din România. Pe pagina de gardă a volumului este scrisă următoarea dedicație: „Părintelui Nicolae Dascălu, în amintirea celor 12 ani de împreună-slujire preoțească la Biserica Talpalari din Iași – în semn de respect și apreciere, pr. conf. Florin Bucescu. P.S. Mulțumiri pentru că ați fost unul dintre susținătorii inițiativelor mele cărturărești, tipărindu-mi unele lucrări muzicale, Iași, 20 martie 2008”.

Într-adevăr, am slujit 12 ani împreună la același Sfânt Altar al bisericii din apropierea Pieței Unirii, „Nașterea Maicii Domnului”-Talpalari, între anii 1996 și 2008. Fiecare dintre noi aveam și alte activități, eu responsabilități administrative la mitropolie, el la catedră și în munca de cercetare ca etnomuzicolog, bizantinolog și paleograf. Dar ne regăseam în mijlocul comunității noastre parohiale, la slujbe și la evenimente din familiile enoriașilor.

Pasionat cercetător al tradiției muzicale bizantine și românești, participant constant la simpozioanele naționale tematice, părintele Florin găsea timp și pentru a dărui bucuria muzicii bisericești tuturor celor care veneau în sfântul locaș. Nu doar elevilor seminariști sau studenților de la secția de muzică religioasă a Universității de Arte, ci și nouă, celor mai puțin pricepuți, dar și tuturor credincioșilor care se străduiau să învețe cântările Sfintei Liturghii. La axioanele speciale de la sărbătorile împărătești lua cartea de psaltichie și ne chema pe toți să urmăm cântarea, sub atenta lui călăuzire. În timpul anului școlar, chema la biserică elevii seminariști, dis-de-dimineață, înainte de Utrenie, ca să repete cu ei, în casa Domnului, cântările mai dificile. Ca un adevărat dascăl de vocație, voia să învețe pe toată lumea să cânte, spre iertarea păcatelor și slava lui Dumnezeu. Aceeași râvnă o avea și în timpul vacanțelor, când ajuta maicile de la Văratec sau Ciolpani să deprindă psaltichia.

Dar de la meșteșugul psaltichiei și de la încercările vieții a învățat și răbdarea pe care o avea în scaunul spovedaniei, pentru că nu refuza niciodată nici pe cel mai întârziat penitent. Chiar în zilele de sărbătoare, ajungea în Altar pe la jumătatea slujbei. Biserica Talpalari a fost pentru el un laborator duhovnicesc și de creație muzicală. În anul 1998 a dat la tipar, la Editura Mitropolitană Trinitas, o carte foarte căutată apoi în școli și parohii, „Învățarea cântărilor Sfintei Liturghii”. Era un manual construit, practic, din experiența slujirii la Sfântul Altar și a cântării omofone tradiționale. 

Nu se plângea niciodată de programul încărcat, dar într-o vreme, către anul 2000, spunea că are nevoie de liniște, să se retragă și să lucreze la teza de doctorat. I-am înjghebat o cameră de lucru la demisolul casei parohiale din str. Talpalari nr. 12. Se retrăgea la „chilie”, după ce termina cursurile la Universitatea de Arte, și ostenea până târziu la descifrarea vechilor manuscrise psaltice. A doua zi ne vorbea cu patos despre însemnări și tâlcuri scoase de sub colbul vremii. Așa s-a plămădit, cu multă trudă și migală monahală, o teză de doctorat susținută cu succes în 2002 la Universitatea Națională de Muzică din București, „Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din secolul al XIX-lea”. A fost și baza de inițiere a unui grant de cercetare al Universității de Arte, finalizat cu două volume și două CD-uri, „Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova – secolele XI-XX”, publicate la Editura Artes, în 2010.

Între parohia noastră și Universitatea de Arte, situată pe strada Horea, la 5 minute de biserică, s-a legat o prietenie trainică, părintele Florin având un rol esențial în întărirea acestor legături spirituale și culturale. Am fost și noi între ctitorii Capelei „Sfinţii Mari Mucenici Dimitrie și Gheorghe”, sfințită la 11 octombrie 2003 de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Patriarhul Daniel al României din zilele noastre. Inimosul rector de atunci, pictorul Dimitrie Gavrilean, și succesorul lui, maestrul Viorel Munteanu, compozitor de muzică religioasă și iscusit manager, ne-au fost mereu aproape și ne-au cooptat în proiecte culturale comune. Am fost părtași la multe evenimente duhovnicești de la capelă, între care și slujba de pomenire a marelui muzician George Enescu, patronul artistic al instituției, la 50 de ani de la trecerea sa la veșnicie. 

În 2006 vedea lumina tiparului, tot la Editura Mitropolitană Trinitas, „Jertfa Laudei – Liturghia psaltică în glasul III și prelucrare corală la două și trei voci”, carte scrisă de preotul Florin Bucescu în cooperare cu compozitorul Vasile Spătărelu. Prima audiție a noilor compoziții s-a făcut tot la Talpalari, cu grupul elevilor seminariști și cu corala prof. Ilie Hrubaru. Toată slujba, părintele Florin era concentrat, transfigurat de emoție, la ascultarea creației sale. Ne-a învățat și pe noi destul de repede „Tatăl nostru” în glasul III și linia melodică cu sonorități de folclor românesc i-a făcut pe mulți credincioși să deprindă cu ușurință cântarea. 

În primăvara anului 2008 ne-am despărțit cu lacrimi aburite pe obraji și înțelegeam că pentru fiecare dintre noi s-a încheiat o etapă de viață. Au rămas amintirile, dar au rămas și lucrările muzicale ale părintelui Florin, melodul de la Talpalari, și discipolii săi care îi continuă și astăzi activitatea, ca profesori de muzică sau preoți slujitori. Au rămas să ducă mai departe ștafeta în familie fiica sa, prof. Zamfira Dănilă, și grupul de muzică veche „Floralia”, născut tot în naosul bisericii din apropierea Universității de Arte din Iași.

Citeşte mai multe despre:   Florin Bucescu  -   Biserica Talpalari