Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă In memoriam Smerite gânduri despre Mitropolitul Ghennadios Lymouris de Sassima, ierarh misionar şi iubitor de dialog

Smerite gânduri despre Mitropolitul Ghennadios Lymouris de Sassima, ierarh misionar şi iubitor de dialog

Galerie foto (3) Galerie foto (3) In memoriam

Mitropolitul Ghennadios de Sassima, ierarh al Patriarhiei Ecumenice, a purtat numele unei vechi așezări din Cappadocia, aflată nu prea departe de Nazianz, la o distanță de 24 de mile romane.

Istoria acestei localități este deosebit de bogată și coboară până în vremea când Sfântul Grigorie Teologul era alături de prietenul său, Sfântul Vasile cel Mare. Din acea perioadă datează și actul prin care împăratul Valens împarte Cappadocia în două noi provincii: Cappadocia Prima și Cappadocia Secunda.

Cetatea este menționată prima dată în anul 372. La acea vreme, Sfântul Vasile cel Mare, pentru a rezista presiunii împăratului Valens și răspândirii ereziei ariene, a înființat eparhia de Sassima, care făcea parte din Patriarhia Constantinopolului și era sufragană a Arhiepiscopiei Tianei.

 În anul 458 Episcopul Ambrozie de Sassima a semnat o scrisoare către împăratul bizantin Leon, din care reiese că localitatea se bucura de momente de strălucire.

Transformat în fortăreață de bizantini, orașul a fost atacat de multe ori de către arabi.

Acest loc a rămas în istoria și tradiția Patriarhiei Ecumenice, care a acordat titlul de locțiitor de Sassima unor ierarhi, pe întreaga perioadă a încercărilor pe care le‑a cunoscut Biserica Patriarhiei Ecumenice.

Între ierarhii legați de această eparhie a fost și Ghennadios, episcop cu o contribuție apreciată în cadrul dialogurilor intercreștine și ortodoxe din ultimii ani, aflat în căutarea refacerii unității creștine.

Ghennadios Lymouris s‑a născut la 27 iulie 1951, la Tesalonic, în Grecia, a urmat studii în Grecia, la Paris, Roma și în alte locuri. A fost hirotonit ierodiacon, la vârsta de 23 de ani, și ieromonah când a împlinit 30 de ani, iar în 1997 a fost hirotonit arhiereu, cu titlul de Sassima, în biserica Patriarhiei Ecumenice, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Fanar, primind drepturi depline 10 ani mai târziu, în 2007, cu același titlu: Mitropolit de Sassima. Hirotonia sa a fost săvârșită de Mitropolitul Ioachim de Calcedon, împreună cu Mitropoliții Kallinikos (Calinic) de Lystra, Gherman de Tranoupoleos, Iacov de Laodiceia, Meliton de Philadelphia, Dimitrie de Sevastia și Apostolos de Agathonikia.

Mitropolitul Ghennadios a fost un mare cărturar și poliglot, cu deschidere față de diferitele comunități aflate în dialog cu Biserica Ortodoxă, membru în diverse comisii ale Patriarhiei Ecumenice și un neobosit călător.

În perioada 17-24 iunie 2015, a participat la întrunirea plenară a Comisiei Credință și Constituție din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), găzduită de Patriarhia Română la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman din Arhiepiscopia Bucureștilor. Comisia a avut în componenţa sa 54 de membri din 33 de țări: lideri ai Bisericii, preoți, teologi şi specialiști laici. Mitropolitul Ghennadios a fost vice‑moderator al acestor conferințe.

A fost un ierarh misionar, care a dobândit o vastă experiență teologică, dublată de experiența dialogului, atât de necesară în astfel de situații. A oferit interlocutorilor săi din comorile învățăturilor Bisericii Ortodoxe, îmbogățind astfel pe mulți și adăpându‑i din acest izvor plin de har, care se păstrează peste veacuri.

A avut o legătură deosebită cu Biserica Ortodoxă Română, pe care a vizitat‑o de mai multe ori, atât în vremea arhipăstoririi Patriarhului Teoctist, cât și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe care l‑a cunoscut îndeaproape.

A vizitat, de mai multe ori, Arhiepiscopia Iașilor. Deosebit de pilduitoare sunt momentele petrecute lângă Înaltpreasfinția Sa în timpul vizitei din Moldova, din toamna anului 2002, când la Iași au fost aduse moaștele Sfântului Ioan Casian de la Marsillia, din Franța. Pe lângă Sfânta Liturghie, săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Iași, cu prilejul pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, Mitropolitul Ghennadios a vizitat cele mai importante mănăstiri ale Moldovei și a oficiat slujba sfințirii picturii de la Mănăstirea Secu, alături de Mitropolitul Vasilios de Tartus, reprezentantul Patriarhiei Antiohiei, și de alți mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, la invitația Mitropolitului de atunci al Moldovei, Daniel. A vizitat Mănăstirea Neamț, Bistrița, Sihăstria, Văratic, Agapia și altele, fiind impresionat de spiritualitatea românească și de nevoința călugărilor români.

Prin bunăvoința Mitropolitului Daniel al Moldovei, câteva călugărițe din Moldova au mers periodic la Constantinopol, slujind în vatra de veche tradiție pe care o avea în grijă, cunoscuta Mănăstire Patriarhală Zoodochos Pighi (Izvorul Tămăduirii), din Valoukli, în apropierea vechii cetăți constantinopolitane, unde se află Izvorul Tămăduirii Maicii Domnului.

Nutrea sentimente de profundă prețuire pentru părintele profesor Dumitru Stăniloae, pe care îl cita adeseori, fiind cunoscător al operei marelui teolog român. Aprecia în mod special lucrarea misionară și duhovnicească a părintelui Cleopa, pe care îl numea unul dintre marii duhovnici contemporani, iar în zilele când cunoscutul duhovnic s‑a mutat la Domnul, a înălțat, la Mănăstirea Zoodochos Pighi, rugăciuni pentru odihna sufletului său.

A participat, cu diferite prilejuri, la conferințe și întâlniri interortodoxe și intercreștine, inclusiv în țara noastră (la București și Sibiu), manifestând dorința de a fi în dialog cu frații și surorile creștine, mărturisind că atât el, cât și mulți alți fii ai Bisericii sunt puși în situația de a trăi, adeseori, alături de cei care au alte credințe. În acest sens, Mitropolitul Ghennadios sublinia că Sfinții Părinți ne‑au învățat să nu avem niciodată frică de a fi în dialog cu ceilalți creștini, în adevăr și respect reciproc, bazat pe tradiția și învățătura Bisericii noastre dreptmăritoare.

Mitropolitul Ghennadios de Sassima, călător prin lumea întreagă și cunoscător al realităților contemporane ale Bisericii Ortodoxe, dar și al dialogului cu diferite comunități creștine, și‑a încheiat viața în Grecia pe care o iubea și de care a fost atras din vremea copilăriei sale.

Înmormântarea cunoscutului ierarh a avut loc la Mănăstirea Sfântului Ioan Prorocul, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, de la Akritochori - Sidirokastro, nu prea departe de Tesalonic în drumul către granița cu Bulgaria. În cimitirul mănăstirii se odihnesc și părinții săi, în așteptarea învierii de obște. Tatăl său a fost demnitar, atașat militar, a locuit în diferite locuri ale lumii, iar în tinerețe l‑a însoțit și fiul său, care a ales drumul slujirii Bisericii. După dorința sa, exprimată în diferite momente, s‑a adăugat și el celor din neamul său în cunoscuta mănăstire, ocrotită de prorocul care a fost prietenul Mântuitorului și înfocatul propovăduitor al pocăinței.

 

Citeşte mai multe despre:   Mitropolitul Ghenadie de Sassima