2025 - Anul Centenarului Patriarhiei Române şi al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea

Ceea ce a reprezentat 1918 pentru neamul românesc din perspectivă politică şi administrativă a însemnat 1925 în plan bisericesc. Consolidarea Bisericii Ortodoxe Române şi unificarea în ceea ce priveşte conducerea ei prin ridicarea la rangul de Patriarhie au fost deziderate fireşti, împlinite la timpul potrivit. Cu toate acestea, Ortodoxia românească a trecut prin decenii de suferinţă, oprimată şi prigonită în comunism, cu ierarhi şi preoţi persecutaţi şi chinuiţi, cu călugări şi mireni închişi sau omorâţi. După 1989, Biserica şi‑a continuat misiunea sa, de propovăduire prin faptă şi cuvânt a iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, fiind un factor de echilibru şi stabilitate într‑o societate aflată în criză. 2025 este proclamat în Biserica noastră „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea”. Toate evenimentele legate de acest an vor fi reflectate de Centru de Presă Basilica al Patriarhiei Române prin departamentele sale, Trinitas TV, Radio Trinitas, „Ziarul Lumina”, Biroul de presă şi Agenţia de ştiri Basilica.

Hotărârea Sfântului Sinod privind declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cu­noștință că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 februarie 2024, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”.

În referatul amintit s-a precizat că, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Cancelaria Sfântului Sinod a formulat propunerea ca anul 2025 să fie declarat, în Patriarhia Română, drept „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”. Cele două teme, omagială și comemorativă, au fost aprobate în ședința de lucru a Permanenței Consiliului Național Bisericesc din ziua de joi, 22 februarie 2024 (temei nr. 1.540/2024).

Inițiativa este argumentată în special prin faptul că, în anul 2025, Biserica Ortodoxă Română va aniversa 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (februarie 1925).

Urmare scrisorilor adresate, în aprilie 1885, de către Mitropolitul primat, Calinic Miclescu (1822-1886), și de ministrul cultelor și instrucțiunii, Dimitrie A. Sturdza (1833-1909), prin care s-a cerut recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea (1884-1886) a trimis Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvânta Biserica Ortodoxă Română, recunoscând-o autocefală, întru toate de sine ocârmuită”. De asemenea, printr-o scrisoare-enciclică, Patriarhul Ecumenic a comunicat tuturor Bisericilor Ortodoxe ­Autocefale surori recunoașterea autocefaliei acordate Bisericii Ortodoxe Române. În ziua de 1 mai 1885, a fost emis Decretul regal privind aprobarea Tomosului, prin care Patriarhia de la Constantinopol recunoștea Biserica Ortodoxă a Regatului României ca autocefală.

Acest act de recunoaștere a fost precedat de mai multe decizii la nivel local care au pus în lumină necesitatea acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, în cuprinsul unor acte normative ale vremii (Consti­tuția din iulie 1866, Legea sinodală din 1864, Legea sinodală din 1872) se preciza că Biserica Ortodoxă Română este „autocefală” și „independentă”, „neatârnată de orice chiriarhie străină”. Totodată, la 25 martie 1882, la București, a fost sfințit Marele Mir, mărturie și act prin care, din punct de vedere canonic, se desăvârșea statutul autocefal de facto al Bisericii Ortodoxe din Principatele Române Unite.

După patru decenii de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în februarie 1925, la propunerea Mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei şi Sucevei (1853-1934), Sfântul Sinod „în unanimitate şi cu însufleţire” a hotărât, în ziua de 4 februarie, înfiinţarea Patriarhiei Române şi ridicarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Ungrovlahiei, în calitatea sa de primat al României, la rangul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Această decizie a fost consecința directă a faptului că, după Primul Război Mondial, România şi-a recuperat provinciile sale istorice (Basarabia, Bucovina şi Transilvania) aflate până atunci sub stăpâniri străine, formând astfel România Mare (1 Decembrie 1918). În mod spontan şi firesc, ortodocşii români din respectivele provincii s-au unit cu Biserica Ortodoxă Română, reuşindu-se pentru prima oară în istorie unificarea Ortodoxiei româneşti. Prin urmare, ideea ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie a găsit imediat o largă susţinere în întreaga societate românească de atunci.

Hotărârea sinodală din 4 februarie a fost confirmată prin Decretul regal din 25 februarie 1925 (publicat în „Monitorul Oficial” nr. 44 din 25 februarie 1925).

Astfel, urmând firul istoriei, se poate observa faptul că, prin păstrarea şi cultivarea originii sale apostolice, asimilând şi în același timp influențând specificul etnic românesc, Ortodoxia românească s-a manifestat în plan istoric cu identitate proprie, păstrând unitatea dogmatică, liturgică şi canonică în comuniune cu Ortodoxia Universală. Atât Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, în 1885, cât şi ridicarea ei la rang de Patriarhie, în 1925, au fost rezultatul unei strânse cooperări între Biserică şi Stat, mai ales în plan diplomatic.

Aceste două aniversări, cu semnificații deosebit de importante pentru spiritualitatea şi demnitatea noastră națională, creează prilejul, dar şi datoria de a omagia cu recunoștință memoria tuturor acelora care s-au ostenit pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi dobândirea rangului ei de Patriarhie.

Totodată, trebuie amintit faptul că prin Hotărârea nr. 78/2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca, în anul 2025, în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 140 de ani de autocefalie și a centenarului Patriarhiei Române, să aibă loc proclamarea solemnă a canonizării unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români propuși spre canonizare de către Sinoadele mitropolitane.

Canonizarea unor mărturisitori și mari duhovnici ortodocși români din secolul al XX-lea, potrivit propunerilor formulate de către Sinoadele mitropolitane, constituie mărturia vieții și lucrării bisericești din ultimul veac, pe pământ românesc.

În urma discuțiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale și sociale, Sfântul ­Sinod a hotărât:

1. aprobă declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”;

2. aprobă programul-cadru (teologic-educațional, cultural și mediatic) intitulat „2025 - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea” (document anexat).

Program-cadru (liturgic, cultural și mediatic) intitulat 

2025  - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea în Patriarhia Română

I. În primul semestru al anului 2025 va fi tratată tema: „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române”, care va fi prezentată astfel:

1. Aniversarea a 140 de ani de la recunoașterea auto­cefaliei Bisericii Ortodoxe Române:

a. Noțiunea de „autocefalie” în viața Bisericii Ortodoxe;

b. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, mărturie a con­tinuității apostolice pe pământ românesc;

c. Clerici și mireni care s-au implicat în recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române;

d. Prerogative și responsa­bilități ca efecte ale dobândirii autocefaliei de Biserica Ortodoxă Română;

e. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române reflectată prin comuniune, libertate, responsabilitate și demnitate;

f. Autocefalie și sinodalitate în Ortodoxia contemporană: rolul Patriarhiei Române.

2. Aniversarea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie:

a. Evenimentele premergătoare ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie;

b. Hotărârea sinodală de înfiinţare a Patriarhiei Române şi ridicarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Ungrovlahiei, în calitatea sa de primat al României, la rangul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;

c. Ecouri și urmări ale ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie;

i. Relația dintre Biserica ­Ortodoxă Română și celelalte ­Biserici Ortodoxe surori;

ii. Relația dintre Biserica ­Ortodoxă Română și Stat;

iii. Mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în veacul care a urmat înființării Patriarhiei Române;

d. Provocările și biruințele ­Bisericii Ortodoxe Române în activitatea ei desfășurată în ­secolul trecut;

e. Viața Bisericii Ortodoxe ­Române în actualitate, la 100 de ani de Patriarhat;

f. Slujirea Patriarhilor României în context panortodox.

II. În al doilea semestru al anului 2025 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”, care va fi prezentată astfel:

1. Rolul și lucrarea duhovnicului în viața Bisericii.

2. Chipuri de preoți duhovnici de vocație și mărturisitori în secolul al XX-lea.

3. Monahi și monahii cu viețuire filocalică și mărturisitori ai credinței în veacul al XX-lea.

4. Paternitate și filiație în relația dintre duhovnic și ucenic pentru transmiterea unei moște­niri spirituale peste generații;

5. Pastorația specifică marilor duhovnici ai secolului al XX-lea între realități eclesiale și constrângeri sociale;

6. Contribuția marilor duhovnici de dinamizare a vieții creș­tine și de implementare a principiilor evanghelice în societatea românească;

7. Importanța recunoașterii și prețuirii chipurilor de sfințenie ale marilor duhovnici din Biserica Ortodoxă Română.

III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea tematicii „2025 - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”  în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea Centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, manuscrise, însemnări, decla­rații reprezentative, iniția­tive practice sau evenimente dedicate celor două teme, omagială și comemorativă, ale anului 2025.

IV. Realizarea de studii, comentarii, monografii și cărți de reflecție cu con­ținut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, cultu­ral-edu­cativ și istoric pentru prezentarea „Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și a „Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea” în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I și II și vor fi tipărite în publi­cațiile bise­ricești centrale și eparhiale, în volume și monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române și de cele ale Centrelor eparhiale.

V. La nivelul Patriarhiei ­Române va fi organizat un Simpozion internațional dedicat temei: „2025 - Anul omagial al Centenarului ­Patriarhiei Române”.

VI. La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: 2025 - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române”.

VII. Un eveniment cu o solemnitate aparte, în anul 2025, va fi proclamarea canonizării unor noi sfinți români, canonizați în 2024, la propunerea Sinoadelor mitropolitane din Patriarhia ­Română.

VII. În cursul anul 2025, în Biserica Ortodoxă Română vor fi organizate activități practice, simpozioane, întâlniri, expoziții, mărturii și evocări în legătură cu activitatea unor mărturisitori și mari duhovnici români din secolul trecut.

 IX. Ca parte a programului-cadru, la Conferința pas­toral-misionară semestrială din primăvara anului 2025 se va trata tema „2025 - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2025 se va trata tema „2025 - Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea” în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora și la con­ferințele preoțești administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.

X. În luna octombrie din anul 2025, la Palatul Patriarhiei se va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2025 - Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”, în ­Patriarhia Română.

Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Președintele
Sfântului Sinod

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureștilor,

Mitropolitul Munteniei
şi Dobrogei, Locțiitorul Tronului Cezareei
Capadociei și

Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române

Secretarul Sfântului Sinod

† Varlaam Ploieșteanul

Episcop-vicar patriarhal