Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Academicianul Răzvan Theodorescu (1939-2023), un mare istoric al artei creştine şi al culturii româneşti
Am primit cu foarte multă tristețe vestea trecerii din această viaţă, în ziua de 6 februarie 2023, a distinsului academician Răzvan Theodorescu, ilustru istoric de artă, profesor universitar, scriitor și vicepreşedinte al Academiei Române.
Autor a numeroase volume de specialitate, multe dedicate unor mănăstiri și biserici românești de patrimoniu, a peste 600 de articole și studii valoroase publicate în reviste din țară și străinătate, venerabilul academician Răzvan Theodorescu rămâne autorul unei opere compuse din cărți și studii fundamentale pentru istoria, arta românească și europeană.
Ca ministru al Culturii (2000-2004) și vicepreședinte al Academiei Române (2018-2023), domnul Răzvan Theodorescu a desfăşurat o prolifică activitate în slujba promovării culturii naţionale, fiind el însuşi unul dintre străluciții ei reprezentanţi, una dintre personalitățile care au inspirat și călăuzit mulți istorici, cercetători, profesori și studenți.
Anvergura culturală a distinsului academician a cuprins generos și fidel spiritului ortodox istoria românească și europeană în expresiile lor artistice cele mai înalte, multe dintre lucrările sale fiind dedicate acestui rafinat domeniu.
Domnia sa a fost unul dintre marii oameni de cultură ai României, care a înțeles profund rolul Bisericii în societate și care a tradus prin fapte concrete, ca ministru al Culturii și ca vicepreședinte al Academiei, legătura firească și indisolubilă dintre stat și Biserică, dintre cultură și credință, dintre Academia Română și Patriarhia Română.
Pasiunea cu care a urmărit și coordonat proiecte importante în sfera universitară și academică, slujirea înalt pedagogică a valorilor culturale ale poporului român l-au transformat pe eruditul istoric Răzvan Theodorescu într-unul dintre cele mai înalte repere intelectuale românești atât înainte, cât și după 1990.
Cu profunde sentimente de compasiune pentru membrii familiei, pentru prietenii și colegii din Academia Română, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea şi Viața (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul academicianului Răzvan Theodorescu împreună cu drepții, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
.jpg)
