În noaptea când S‑a născut Pruncul Iisus într‑o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei‑Fecioare.
Activităţi multiple şi nevoi crescânde
▲ Sinteză a activităţilor Bisericii Ortodoxe Române pe anul 2007 ▲
Anul care s-a încheiat a fost marcat de evenimente bisericeşti deosebite (trecerea la cele veşnice a vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist - 30 iulie 2007 şi alegerea, la 12 septembrie, şi întronizarea, la 30 septembrie, a celui de-al VI-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), activitatea Bisericii Ortodoxe Române concentrându-se pe trei direcţii principale: pastoral-liturgică, cultural-misionară şi social-caritativă.
ACTIVITATEA PASTORAL - LITURGICĂ
Organizarea administrativ-bisericească reflectă existenţa şi lucrarea a 49 membri ai Sfântului Sinod (Patriarh, mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi, arhierei-vicari) care activează în Patriarhia Română şi în cele 28 eparhii, îndrumând activitatea a 14.513 preoţi şi diaconi, care slujesc cele 15.218 locaşuri de cult din întreaga Biserică, grupate în 174 protopopiate.
Din punct de vedere pastoral-liturgic, în anul 2007 s-au săvârşit 379 noi hirotonii în preot şi diacon pentru cerinţele parohiilor.
Viaţa monahală din cele 637 aşezăminte monahale (444 mănăstiri şi 184 schituri, 9 metocuri), în care trăiesc 2.910 călugări şi 5.177 călugăriţe, s-a desfăşurat în rugăciune, muncă şi studiu. Pentru pregătirea teologică a monahilor şi monahiilor au funcţionat 6 seminarii teologice monahale şi facultăţile de teologie.
Trebuie precizat că 10.395 preoţi şi diaconi au studii superioare teologice ca pregătire, iar 3.202, studii medii seminariale, dobândite în facultăţile de teologie, respectiv în seminariile teologice.
Grija ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor pentru lăcaşurile de cult s-a concretizat în: punerea pietrei de temelie şi începerea lucrărilor la 163 biserici noi; continuarea lucrărilor începute la alte 992 biserici; finalizarea lucrărilor la 331 biserici, dintre care 136 au fost sfinţite; restaurări şi reparaţii la alte 709 biserici; repictarea a 440 biserici, din rândul cărora, 294 locaşuri au fost resfinţite.
Cheltuielile s-au realizat din contribuţiile credincioşilor, din fonduri proprii, de la Fondul Central Misionar, din fonduri eparhiale, de la sponsori şi de la bugetul de stat. Pentru lucrările deosebite preoţii au primit ranguri onorifice de sachelar, iconom, iconom stavrofor.
Dintr-un număr de circa 3.900 monumente istorice bisericeşti în întreaga ţară, conform evidenţei Ministerului Culturii şi Cultelor, s-au executat lucrări de restaurare la 205 monumente, cuantumul estimativ total al acestora ridicându-se la peste 39.817.537 lei şi 883.000 euro (faţă de 32.993.342, 70 lei în 2006).
ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că cea mai puternică influenţă asupra opiniei publice este exercitată prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. În acest sens, a fost înfiinţat şi apoi inaugurat, la 27 octombrie 2007, Centrul de presă „Basilica“ al Patriarhiei Române, care cuprinde postul de televiziune TRINITAS TV, postul de radio TRINITAS, cotidianul „ZIARUL LUMINA“ împreună cu săptămânalul „LUMINA DE DUMINICĂ“, agenţia de ştiri „Basilica“ şi Biroul de Presă. Patriarhia Română are astfel posibilitatea de a face cunoscute mult mai bine viaţa şi lucrarea Bisericii Ortodoxe Române şi de a răspunde cu promptitudine provocărilor venite din partea unei societăţi pluraliste şi în proces rapid de secularizare.
Activităţile cultural-misionare au fost, aşadar, promovate prin intermediul Centrului de presă „Basilica“, al Sectoarelor Teologic-educaţional şi Patrimoniu cultural, precum şi prin activitatea Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, rezultatele obţinute fiind deosebite.
Biroul de Presă s-a ocupat, printre altele, şi de organizarea unor evenimente culturale, aşa cum a fost cazul concertului de „Cântări bizantine şi de tradiţie bizantină“, desfăşurat în cadrul festivalului „Bucureşti - oraş al muzicii“, organizat împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Uniunea Europeană de Radio, fiind transmis în direct la radio în mai multe ţări europene.
Împreună cu Sectorul Relaţii bisericeşti şi interreligioase, Biroul de Presă a redactat Buletinul Informativ în limba engleză, News Bulletin, şi este responsabil cu pagina de prezentare pe internet a Patriarhiei Române, pagina oficială a Bisericii Ortodoxe Române, de pe care se poate asculta on-line postul de radio TRINITAS al Patriarhiei Române.
Misiunea Bisericii prin mass-media
Activităţile desfăşurate de Radio TRINITAS în lunile octombrie-decembrie, au demonstrat că acesta reprezintă cea mai importantă instituţie media a Bisericii Ortodoxe Române, fiind principala sursă de prezentare a lucrării pastoral-misionare, culturale şi sociale a acesteia.
În dimineaţa zilei de 27 octombrie, sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, slujba Sfintei Liturghii a fost transmisă în direct de Radio TRINITAS, după care a urmat slujba de sfinţire a studiourilor Radio TRINITAS şi TRINITAS TV, oficiată în incinta postului de radio, după care emisia Radio TRINITAS Bucureşti a fost binecuvântată de la microfonul Radio TRINITAS Bucureşti pentru ascultătorii din întreaga ţară şi, prin internet, din străinătate.
Radio TRINITAS a organizat pe data de 9 decembrie, în Aula Mare a Palatului patriarhal, Concertul de Colinde al Patriarhiei Române, audiat de 1.400 de persoane în sală şi aproximativ 5.000 afară, arătând numărul mare de ascultători ai Radioului TRINITAS în Bucureşti.
În luna septembrie 2007, s-a decis organizarea Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române, în Palatul Patriarhiei. Lucrările de amenajare şi dotare a spaţiului respectiv au fost realizate într-un timp record, de doar trei săptămâni. Pe data de 27 octombrie 2007, în urma slujbei de sfinţire, a fost realizată prima transmisiune directă din studioul TRINITAS TV.
TRINITAS TV este, în prezent, retransmis de către platformele digitale Digi TV, Dolce şi Boom TV, iar în foarte scurt timp va fi preluat şi de către RCS. Astfel, TRINITAS TV va acoperi circa 65-70% din piaţa consumatorilor de televiziune din România, mai ales că foarte multe din reţelele mici de cablu tv au preluat acest post de televiziune.
Televiziunea TRINITAS este un post non-comercial, deci nu va avea nici un fel de venituri din publicitate. TRINITAS TV este finanţat de către Patriarhia Română, eparhii, protopopiate, parohii, mănăstiri, precum şi de către diferiţi sponsori care înţeleg importanţa misiunii Bisericii prin mass-media. Din acest motiv, orice ajutor este nu doar binevenit, ci aşteptat şi apreciat.
Din 26 noiembrie 2007, „Ziarul Lumina“ a început să fie difuzat şi în Bucureşti. În momentul de faţă, săptămânalul „Lumina de Duminică“ acoperă prin abonamente întreg teritoriul ţării. Pentru difuzarea „Ziarului Lumina“ la nivel naţional, prin abonamente şi prin difuzorii de presă, este absolut necesară tipărirea cotidianului în Bucureşti şi într-un oraş din Transilvania. Achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei rotative de către Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române va constitui un suport logistic extrem de important pentru buna desfăşurare a activităţii „Ziarului Lumina“. Investiţia este necesară, deşi foarte costisitoare (peste 700.000 euro). Avem nevoie, aşadar, de sprijin financiar imediat.
Pagina de internet de la adresa www.ziarullumina.ro este accesată nu doar de românii din ţară, ci şi de cei din diaspora, ziarul fiind astfel un sprijin real şi pentru activitatea eparhiilor din afara graniţelor ţării.
Din 14 decembrie 2007, ziarul „Vestitorul Ortodoxiei“ a devenit revista „Vestitorul Ortodoxiei“, iar redacţia revistei „Vestitorul Ortodoxiei“ a devenit o subredacţie a „Ziarului Lumina“. Scopul acestei decizii a fost acela de a reorganiza, atât sub aspect editorial, cât şi sub aspect grafic această publicaţie, astfel încât ea să sintetizeze într-o manieră atrăgătoare, modernă, cele mai importante evenimente din întreaga Ortodoxie.
Prin editarea unui cotidian, a unui săptămânal şi a unei reviste lunare, respectiv, „Ziarul Lumina“, „Lumina de Duminică“ şi „Vestitorul Ortodoxiei“, Patriarhia Română oferă, în domeniul presei scrise, un triptic informaţional şi misionar extrem de util atât clericilor, cât şi mirenilor de cele mai diverse vârste şi preocupări.
Împlinirea celor 1600 de ani de la strămutarea Sfântului Ioan Gură de Aur la viaţa veşnică (407-2007) a fost omagiată de Editura Institutului Biblic prin publicarea a 4 volume de traduceri inedite din textele hrisostomice şi prin reeditarea altor 4 volume de scrieri ale acestui mare Părinte al Bisericii.
Tipografia Institutului Biblic a participat la o serie de activităţii culturale şi târguri: Salonul de Carte şi Presă Bucureşti, Târgul Internaţional de Carte BOOKFEST, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Târgul Naţional de Carte şi Revistă Religioasă, Târgul Internaţional Gaudeamus.
Misiune creştină prin valori patrimoniale şi intelectuale
În cadrul Sectorului Patrimoniul Cultural, a luat fiinţă, în premieră, Centrul de Pregătire pentru Patrimoniu al Patriarhiei Române, ale cărui diplome au recunoaştere pe plan naţional.
În Patriarhia Română funcţionează în prezent 275 muzee şi colecţii muzeale şi 42 de centre de ocrotire a patrimoniului cultural.
Pentru aplicarea protocolului încheiat în 2000 şi 2005 cu Poliţia Română pentru evidenţa şi protecţia antifurt a patrimoniului bisericesc mobil, au fost fişate la Sectorul Patrimoniul Cultural peste 1.300 obiecte, iar la nivelul întregii ţări au fost raportate ca fişate peste 45.000 obiecte.
În cursul anului 2007, au fost realizate la nivelul centrelor eparhiale şi al Patriarhiei Române expoziţii ale ediţiei a XV-a a concursului naţional anual Icoana din sufletul copilului.
În anul şcolar 2006-2007, 10.014 profesori au predat disciplina Religie în şcolile de stat, iar 42 de inspectori de specialitate şi-au desfăşurat activitatea specifică.
Învăţământul teologic ortodox preuniversitar se desfăşoară în cadrul Patriarhiei Române în: 11 şcoli de cântăreţi bisericeşti cu 493 elevi; 33 seminarii teologice ortodoxe liceale, 3 licee teologice ortodoxe şi 3 licee pedagogice cu clase de profil teologic, în care îşi desfăşoară activitatea didactică 799 profesori şi au fost şcolarizaţi 6.485 elevi. În Patriarhia Română funcţionează, de asemenea, 2 şcoli postliceale teologico-sanitare, în regim de autofinanţare.
Învăţământul teologic ortodox superior este reprezentat prin 11 facultăţi de teologie şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi. Studiile sunt structurate conform învăţământului universitar, pe trei trepte: Licenţă (4 ani pentru specializarea Teologie Pastorală şi 3 ani pentru celelalte specializări), Masterat (2 ani) şi Doctorat (3 ani). La Licenţă, studiile sunt organizate pe 4 specializări: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Socială şi Artă Sacră. În anul universitar 2006-2007, au fost şcolarizaţi 9.365 studenţi. Cursurile de Masterat sunt organizate la 12 facultăţi (1.942 masteranzi), iar studiile de Doctorat se organizează în cinci centre universitare (450 doctoranzi). Cifra generală de şcolarizare, în cadrul învăţământului teologic universitar, este de 11.757 studenţi. În anul universitar 2006-2007, 433 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior.
La studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate se află aproximativ 130 teologi români, majoritatea în Grecia, iar la seminariile şi facultăţile din cadrul Patriarhiei Române sunt înscrişi 186 cetăţeni străini (printre care şi etnici români), dintre care 76 la studii preuniversitare şi 110 la studii universitare şi postuniversitare.
În cadrul facultăţilor de teologie ortodoxă au fost organizate 68 de consfătuiri, congrese, simpozioane, conferinţe sau informări ştiinţifice.
ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ
Activitatea social-filantropică a Bisericii noastre, la nivelul celor 25 de eparhii, este asigurată de un număr de 716 persoane, după cum urmează: 24 consilieri sociali, 29 inspectori eparhiali, 192 asistenţi sociali teologi sau cu studii de specialitate, 123 preoţi misionari şi 63 lucrători sociali, 28 voluntari şi 257 din alte categorii de personal.
În cuprinsul Patriarhiei Române, funcţionează un număr de 339 aşezăminte social-filantropice, dintre care: 121 aşezăminte pentru copii, 35 aşezăminte pentru vârstnici, 106 cantine şi brutării sociale, 42 cabinete medicale şi farmacii sociale, 10 centre de diagnostic şi tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 9 centre de consiliere, 2 centre pentru victimele traficului şi 14 centre pentru asistenţa familiilor în dificultate.
De serviciile şi proiectele sociale desfăşurate în eparhii, în anul 2007, au beneficiat, peste 268.511 persoane şi familii, din care: 93.408 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, ale statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, 17.546 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA, victime ale traficului şi delicvenţi, 84.288 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate, precum şi 73.269 familii sărace, fără posibilităţi materiale sau adăpost, tineri, studenţi, şomeri, deţinuţi eliberaţi sau victime ale inundaţiilor.
În anul 2007, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, pentru sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 30.000.000 lei.
În data de 2 octombrie 2007, Patriarhia Română şi Guvernul României au semnat Protocolul de Cooperare în domeniul Incluziunii Sociale, în scopul reglementării acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 507 preoţi, dintre care: 143 în unităţi militare şi penitenciare, iar 364 în spitale în şi aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent un număr de 403 biserici şi capele, altele 50 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
În activităţile pastoral-misionare şi cultural-spirituale au fost implicate activ asociaţiile şi fundaţiile care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod sau a ierarhilor eparhioţi, activitatea lor concretizându-se în: acţiuni umanitare, organizarea de tabere şi pelerinaje, organizarea de centre misionare pentru tineret, activităţi de catehizare şi manifestări misionar-comemorative, editarea şi difuzarea unor publicaţii creştine şi a cărţilor de rugăciune; organizarea de conferinţe, simpozioane, întâlniri pentru tineret şi seri creştine, organizarea de concursuri pentru promovarea tradiţiilor şi a valorilor Ortodoxiei.
Asociaţia „Diaconia“ a Patriarhiei Române a continuat în anul 2007 misiunea pastorală, social-filantropică şi misionară prin Aşezământul Social „Patriarhul Justinian Marina“, pentru protejarea şi asistarea mamelor şi copiilor, victime ale violenţei în familie, de serviciile sociale oferite beneficiind un număr de 149 persoane, dintre care 38 femei şi 111 copii.
În vederea susţinerii financiare a activităţilor sociale, Asociaţia „Diaconia“ a dezvoltat un compartiment care desfăşoară activităţi având caracter economic, compatibile cu activitatea Bisericii şi cu legislaţia în vigoare în cadrul căruia funcţionează: Magazinul de cărţi şi obiecte bisericeşti, Centrul de servicii şi Agenţia de turism Pelerinul pentru susţinerea activităţilor misionare.
Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Române a organizat în anul 2007 un număr de 106 pelerinaje interne pentru 3.573 pelerini şi un număr de 18 pelerinaje externe pentru 577 pelerini.
„Mai sunt multe de făcut, deoarece şi nevoile sunt multiple“
La finalul acestei prezentări-sinteză, se poate concluziona că activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2007 la nivel de Patriarhie a fost încununată de roade bogate, datorate strădaniilor tuturor celor ce, cu timp şi fără timp, s-au ostenit şi au trudit, ierarhi, cler şi mireni deopotrivă, pe toate planurile: pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic. Totuşi, mai sunt multe de făcut, deoarece şi nevoile sunt multiple.
Suntem conştienţi că ne aflăm în faţa unor noi provocări, pe care, dacă le analizăm cum se cuvine, constatăm că sunt vechi probleme, care, din când în când, revin în actualitate. Ele cer o abordare diferită, directă şi adaptată situaţiilor concrete.
Prezenţa noastră în biserici, în mănăstiri, îngemănată cu rugăciunea, cu milostenia şi cu postul, în care vom intra efectiv într-o săptămână, ne vor pregăti să întâmpinăm aşa cum se cuvine marele praznic al Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Avem parte de posibilitatea dialogului şi a cooperării cu Statul, mai ales prin Comisia mixtă Guvern - Patriarhie, care şi-a reluat activitatea cu mult zel. După intrarea în vigoare, la începutul anului 2007, a noii Legi a cultelor, s-a creat posibilitatea elaborării şi adoptării de către Sfântul Sinod a noului Statut de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române. Acesta a fost deja publicat în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare.
Dorim să mulţumim tuturor celor ce au sprijinit şi sprijină multiplele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. Biserica ar putea să ajute şi mai mult pe românii din ţară şi din străinătate, dacă ar fi mai bine înţeleasă în misiunea ei, ajutată şi încurajată.
Rugăm pe Hristos-Domnul, Păstorul cel Bun, să binecuvânteze şi să ajute pe toţi cei ce iubesc pe Dumnezeu şi pe semenii lor, dobândind astfel bucuria mântuirii.
▲ Cele mai importante evenimente ale anului 2007, care au întregit activitatea pastoral-liturgică din Biserica noastră, răspunzând cerinţelor credincioşilor:
- Sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, săvârşită pentru a douăzecea oară de la obţinerea autocefaliei (5 aprilie);
- Aprobarea proclamării şi/sau canonizării unor noi sfinţi: Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei - 30 august, Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin - 14 aprilie, Sf. Mucenic Atanasie Tudoran din Bichigiu şi Vasile din Mocod - 12 noiembrie;
- Alegerea şi instalarea de noi ierarhi: Preasfinţitul Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Bihorului şi Sălajului, şi Preacuviosul Arhimandrit Siluan Mănuilă, ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria;
- Înfiinţarea a cinci noi eparhii: Episcopia Ortodoxă Română a Italiei (20-21 iunie); Episcopia Sălajului, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi a Noii Zeelande (22-24 octombrie);
- Elaborarea şi aprobarea de către Sfântul Sinod a noului Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (28 noiembrie 2007);
- Slujba punerii pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale (29 noiembrie 2007).
† D A N I E L,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române