Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Mesaje și cuvântări Domnul Iordache Constantin (1952-2021). Un tată credincios şi harnic

Domnul Iordache Constantin (1952-2021). Un tată credincios şi harnic

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Mesaje și cuvântări
Data: 05 Apr, 2021

„Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine,
chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25)

 

Am primit cu profundă durere în suflet vestea trecerii din această viață a domnului Iordache Constantin, tatăl părintelui arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal, coordonatorul Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.

Domnul Iordache Constantin s-a născut în 16 decembrie 1952 şi a trecut la viaţa veşnică vineri, 2 aprilie 2021, fiind internat la Spitalul Municipal din Botoșani, în urma complicațiilor cauzate de infecția cu virusul SARS-CoV-2.

Moartea fizică a omului nu înseamnă nicidecum „trecerea în nefiinţă” sau pieire a persoanei, deoarece sufletul omului este nemuritor (cf. Ecclesiasticul 12, 7). Domnul ­Iisus Hristos, Cel ce „stăpâ­nește şi peste morţi şi peste vii” (Romani 14, 9) spune că „cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25), chiar dacă va muri cu trupul, credinciosul va trăi cu sufletul. Adică, moartea fizică nu poate despărți sufletul omului credincios de Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat din morţi. De aceea, Biserica şi familia celor decedaţi se roagă pentru odihna sufletelor celor adormiţi în Domnul, cu nădejdea învierii de obşte şi a vieţii veşnice.

Moartea este puntea universală de trecere spre o altă existență, spre existența veșnică”, ne spune părintele Dumitru Stăniloae1. De aceea, în timpul vieții pământești, creș­tinul se pregătește „prin întărirea în comuniunea cu Hristos, pentru ca moartea sa să fie trecerea lui la plenitudinea comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii2. De asemenea, trupul creștinului decedat nu se arde, ci se înhumează, adică se așază în sicriu, iar sicriul se depune în mormânt cu faţa spre răsărit, așteptând venirea în slavă a lui Hristos, Răsăritul Cel de Sus, deodată cu învierea morţilor şi Judecata de Apoi. Iar după Judecata de Apoi, drepţii vor moșteni Împărăţia veşnică a iubirii lui Dumnezeu, pregătită pentru oamenii care au crezut în Iisus Hristos, L-au iubit şi au împlinit poruncile Lui în viaţa lor.
Întrucât Domnul Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, a biruit păcatul şi moartea, dăruind oamenilor viaţă veşnică, Biserica lui Hristos se roagă Lui, Celui ce a călcat moartea şi pe diavolul l-a surpat, să odihnească sufletul celui adormit în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinul!

Având mare dragoste faţă de Biserică, robul lui Dumnezeu Ior­dache Constantin a fost un om credincios, care a păstrat şi a transmis celor trei copii ai săi, Dumitru, Ionuț şi Petronela, tezaurul cel de mare preț al dreptei credinţe, bucurându-se mult că cel mai mare dintre fiii săi, Dumitru, a devenit monahul Dionisie şi apoi slujitor al Bisericii Ortodoxe Române.

Din pridvorul casei părinteşti din Șendrenii Botoșanilor, cu inima de tată iubitor, l-a însoțit mereu cu rugăciunea pe fiul lui, monahul şi apoi arhimandritul Dionisie, în drumurile sale la şcolile teologice şi la slujirile bisericeşti. Iar părintele arhimandrit Dionisie, cu toată grija şi activitățile dedicate Bisericii, a purtat în suflet imaginea tatălui său şi exemplul lui grăitor de credinţă şi hărnicie.

Indiferent de vârstă, când cineva se desparte de părinţii săi după trup, simte o mare durere în suflet şi este cuprins de întristare.

Dumnezeu Preamilostivul a rânduit, însă, ca întristarea noastră să se transforme în alinare, prin rugăciunile din slujba Înmormântării şi prin credinţa neclintită în învierea cea de obşte. Astfel, Biserica însoţeşte cu rugăciune şi speranţă pe cei care au trecut la viaţa veşnică.

În aceste clipe de întristare, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morții şi Domnul vieții, să dăruiască mângâiere familiei îndoliate şi să așeze sufletul robului Său Iordache împreună cu drepții, în lumina, pacea şi iubirea Prea­sfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!

Veșnica lui pomenire din ­neam în neam!

Cu părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru familia îndurerată,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 


Note:

1 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, Editura Institutului Biblic și de ­Misiune ­Ortodoxă, București, 2010, p. 224.
2 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III,
p. 230.


*Mesaj transmis la slujba de înmormântare a domnului Iordache Constantin, tatăl părintelui arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator al Atelierelor Patriarhiei Române, satul Şendreni, comuna Frumuşica, judeţul Botoşani, luni, 5 aprilie 2021.

 

Citeşte mai multe despre:   condoleanțe