În noaptea când S‑a născut Pruncul Iisus într‑o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei‑Fecioare.
Expoziţie de icoane pe sticlă la Stockholm: „Prezenţa Sfinţilor Capadocieni în iconografia populară“
Ieri, 5 octombrie 2009, a avut loc la galeria Institutului Cultural Român de la Stockholm vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă „Prezenţa Sfinţilor Capadocieni în iconografia populară“. Expoziţia a fost organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord şi Ambasada României în Regatul Suediei, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Expoziţia va fi deschisă până mâine, 7 octombrie 2009, ora 17:00. Cu acest prilej, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii noastre, a trimis următorul mesaj de binecuvântare:
Ne bucurăm din toată inima că instituţiile reprezentative ale culturii şi spiritualităţii româneşti din capitala Suediei, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord împreună cu Ambasada României în Regatul Suediei şi cu Institutul Cultural Român şi-au unit eforturile pentru organizarea unui eveniment foarte semnificativ: o expoziţie de icoane dedicată Sfinţilor Capadocieni, omagiaţi anul acesta într-un mod deosebit în toată Patriarhia Română. În anul 2009, se împlinesc 1.630 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Vasile cel Mare (379-2009), unul dintre cei mai cunoscuţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, mare teolog şi înţelept păstor de suflete. Cu acest prilej, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2009 An comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al tuturor Sfinţilor Capadocieni. Sfântul Vasile cel Mare, născut în Cezareea Capadociei din părinţii Vasile şi Emilia, care au avut nouă copii, dintre care cinci au devenit sfinţi, împreună cu părinţii lor şi cu bunica lor, Macrina cea Bătrână, s-a deprins în această familie cu o viaţă de sfinţenie, trăind de mic într-o atmosferă de rugăciune, milostenie şi bună aşezare a sufletului. Deci, familia Sfântului Vasile cel Mare a fost o familie de sfinţi. În fiecare an, în calendar pomenim pe fraţii săi care şi-au sfinţit viaţa ca ierarhi sau sihaştri: Sfântul Grigorie, Episcop de Nyssa, Sfântul Navgratie, mare pustnic şi făcător de minuni în pustia Sinaiului, Sfântul Petru, episcopul Sevastiei. De asemenea, pomenim pe Sfânta Macrina, sora Sfântului Vasile.
Vasiliada - model al asistenţei sociale creştine de pretutindeni
Acest Sfânt din veacul de aur al Bisericii a rămas important până astăzi prin opera sa dogmatică, liturgică, ascetică şi filantropică. Liturghia sa este o capodoperă a exprimării în act a comuniunii universale, iar Vasiliada, aşezământul ctitorit de el, model al asistenţei sociale creştine de pretutindeni. Sfântul Vasile cel Mare a acordat, în scrierile sale, o importanţă deosebită comuniunii familiale, dar şi responsabilităţii sfinte pentru creşterea şi educaţia copiilor. În celebra sa Omilie către tineri, care poartă subtitlul „Despre folosul pe care-l pot trage tinerii din lectura literaturii eline“, îi sfătuieşte pe tinerii creştini să se hrănească cu discernământ din tot ceea ce mintea omenească şi cultura universală au alcătuit de-a lungul timpului şi să extragă, precum albinele, numai polenul, lăsând deoparte ceea ce este dăunător sănătăţii lor morale. Sfântul Vasile cel Mare este un dascăl ecumenic, adică un învăţător al întregii lumi, iubit şi apreciat pretutindeni. Pentru noi, românii, este semnificativă grija pe care a arătat-o faţă de creştinii din Dacia Pontica (Dobrogea), de cei din Dacia Carpatica (geto-daco-romanii), ca şi de creştinii goţi, care locuiau în răsăritul Munteniei de azi şi în sudul Moldovei. El este cel care a scris rudeniei şi prietenului său Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al Scythiei Minor (Dobrogei), rugându-l sa-i trimită, în Cezareea natală, moaştele Sfântului Sava de la Buzău, martirizat în 12 aprilie 372. În epistolele sale adresate guvernatorului pomenit şi episcopului de Tomis, Bretanion, îşi arată admiraţia pentru tăria credinţei trăite de strămoşii noştri de la Dunăre şi Marea Neagră. Ca urmare a acestor legături ale Sfântului Vasile cu ţara strămoşilor noştri, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a decis la data de 10 octombrie 1776 ca mitropolitul Ţării Româneşti de la Bucureşti să poarte şi titlul onorific de Locţiitor al Tronului episcopal din Cezareea Capadociei, acest titlu fiind purtat din anul 1925 de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, fiind şi mitropolit al Ţării Româneşti.
615.000 de persoane din România poartă numele Vasile
Cinstirea de care se bucură Sfântul Vasile cel Mare în ţara noastră se poate remarca cu uşurinţă de la răspândirea numelui său (cca 615.000 persoane din România poartă acest nume), până la prezenţa masivă a numelui său în folclorul românesc, mai ales în colinde şi pluguşor. În haghiografia populară, Sfântul Vasile cel Mare este aşezat de-a dreapta Maicii Domnului sau locuind în aceeaşi casă cu Dumnezeu. De sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, la cununa fiecărui an, înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite şi cerem ajutorul Său în toată lucrarea cea bună şi folositoare pe care dorim să o săvârşim. Să nu uităm, aşadar, că în aceşti Sfinţi din Capadocia omagiem pe cei care au realizat fericita întâlnire între credinţa creştină şi cultura antică, între Filocalie şi filosofie, între omilia pastorală şi retorica antică, între Liturghie şi filantropie. În chipurile sfinţilor din icoane străluceşte lumina harică a transfigurării lumii şi a culturilor. Folosind simbolurile şi codurile plastice specifice pentru transmiterea mesajului credinţei în graiul oamenilor de pretutindeni, icoanele sfinţilor focalizează şi sporesc prezenţa harică sfinţitoare şi aducătoare de bucurie a sfinţilor între noi, intensificând comuniunea sfinţilor din cer cu Biserica de pe pământ. Cu prilejul manifestărilor culturale dedicate Părinţilor Capadocieni, găzduite de Galeriile Institutului Cultural Român din Stockholm, adresăm felicitări şi binecuvântare organizatorilor şi participanţilor la acest eveniment de suflet: Preasfinţitului Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocşi din Europa de Nord, doamnei ambasador Răduţa Matache şi domnului Dan Shafran, Director al Institutului Cultural Român din Stockholm, nepotul binecunoscutului rabin Alexandru Shafran, şi nu în ultimul rând autoarelor expoziţiei, Simona Teodora Roşca, Cornelia Giurgiuman, Niculina Albu, precum şi tuturor invitaţilor şi credincioşilor noştri din Europa de Nord.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu - Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (II Corinteni 13, 13).
Cu părinteşti binecuvântări şi multă preţuire,
† DANIEL,
Patriarhul României