În noaptea când S-a născut Pruncul Iisus într-o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei-Fecioare.
Frumuseţea şi demnitatea unei biserici restaurate
Între multele daruri moştenite de la înaintaşi, bisericile de lemn din ţara noastră formează un preţios patrimoniu spiritual şi cultural al neamului românesc, apreciate pe plan naţional şi internaţional.
Ele sunt monumente-document care reflectă prin însăşi arhitectura lor cuminţenia şi spiritul creator al poporului român iubitor de Hristos şi purtător de multe lumini şi binecuvântări, păstrate şi cultivate în mod paşnic şi smerit, ca pe o taină a Crucii şi a Învierii, a jertfei şi a bucuriei.
Prin rolul pe care l-au avut în viaţa românilor ortodocşi de-a lungul timpului: altar şi şcoală, simbol de cultură şi artă, bisericile de lemn din România exprimă deodată creativitatea şi căldura sufletului românesc. Ele sunt locul sfinţit în care generaţii la rând, în vremuri de pace sau de restrişte, la momente de bucurie sau de tristeţe, au chemat pe Dumnezeu în rugăciune şi s-au adunat în comuniune, pentru a dăinui ca popor creştin în istorie.
Vechea biserică de lemn din satul Talpa, una dintre cele mai frumoase din ţinutul Botoşanilor, a fost ctitorită în anul 1777 de către Teodor Volinschi, pe fosta moşie a boierului Sandu Ioan Talpă.
Pentru vechimea şi valoarea ei artistică, ea a fost înscrisă în lista monumentelor istorice, după ce a străbătut timpul şi toate vitregiile vremii, iar acum, după aproape două veacuri şi jumătate de existenţă, a fost restaurată şi împodobită cu multă evlavie şi dărnicie, prin contribuţia financiară a doamnei prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru, fiică vrednică a acestor plaiuri, şi prin grija părintelui paroh Daniel Căliman.
Astăzi, la sărbătoarea Preasfintei Treimi, după încheierea lucrărilor de restaurare, biserica oarecum renăscută este pregătită pentru primirea resfinţirii ei prin lucrarea harului şi osteneala Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Astfel, vedem că, pe lângă construirea noilor lăcaşuri de cult, care reprezintă o necesitate liturgică actuală, Biserica Ortodoxă Română susţine şi lucrarea de consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de artă ale poporului român, acestea fiind altare ale memoriei şi vredniciei unui neam credincios din generaţie în generaţie.
Sărbătoarea de astăzi este în acelaşi timp hramul acestei biserici care are ca ocrotitori pe Sfânta Treime şi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Adresăm alese felicitări doamnei Aspazia Cojocaru pentru toată lucrarea care s-a împlinit aici cu multă osteneală şi îi conferim Crucea Patriarhală pentru mireni, cea mai mare distincţie a Patriarhiei Române.
Totodată, felicităm pe Preacucernicul Părinte paroh Daniel Căliman şi pe toţi credincioşii acestei parohii, evlavioşi şi harnici, precum şi pe toţi clericii şi credincioşii prezenţi la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creştină şi demnitate românească.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ocrotească această biserică şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor închinătorilor şi binefăcătorilor ei.
Cu multă preţuire şi părintească binecuvântare,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
*Mesaj transmis cu ocazia resfinţirii bisericii de lemn cu hramurile „Sfânta Treime” şi „Sfinţii Voievozi”, din satul Talpa, comuna Cândeşti, judeţul Botoşani, 9 iunie 2014.