În noaptea când S-a născut Pruncul Iisus într-o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei-Fecioare.
Împreună-slujire în proclamarea Evangheliei Împărăţiei lui Dumnezeu
Sanctitatea Voastră Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului-Noua Romă şi Patriarh Ecumenic,
Înaltpreasfinţia Voastră Hrisostom, Mitropolit de Patra,
În numele membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, al clerului şi credincioşilor ortodocşi români, cu deosebit respect şi cu dragoste fraternă în Hristos, vă adresăm un călduros Bine aţi venit! în România!
Între anii 1993 şi 2010, Sanctitatea Voastră aţi făcut nouă vizite frăţeşti la Biserica noastră, aceasta de acum fiind cea de-a zecea vizită în România. Prin aceasta, este evidenţiată legătura spirituală dintre Patriarhia Ecumenică, Biserică-Mamă, şi Biserica Ortodoxă Română, Biserică-Fiică, devenită, prin Tomosul sinodal şi patriarhal de recunoaştere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române din data de 25 aprilie 1885, soră întru Hristos şi împreună-slujitoare în proclamarea Evangheliei Împărăţiei lui Dumnezeu şi în îndrumarea credincioşilor pe calea mântuirii.
Principalul motiv al vizitei Sanctităţii Voastre anul acesta este sfinţirea Altarului noii Catedrale Patriarhale, care, la început, după dobândirea independenţei României (1877-1878), a fost numită Catedrala Mântuirii Neamului, iar acum o numim şi Catedrala Naţională. De aceea, această catedrală este dedicată sărbătorii Înălţării Domnului, care, în Biserica Ortodoxă Română, coincide şi cu Ziua Eroilor români din toate timpurile. Acest eveniment al sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale reprezintă, în acelaşi timp, şi celebrarea a 100 de ani de la unirea din anul 1918 a tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat - Regatul României Mari. Cea dintâi urmare benefică a acestei uniri din anul 1918 a fost ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, recunoscută de către înaintaşul de vrednică pomenire al Sanctităţii Voastre, Patriarhul Vasile al III-lea, prin Tomosul nr. 1579 din data de 30 iulie 1925.
Aceasta arată că Patriarhia Ecumenică a promovat în istorie libertatea administrativă şi demnitatea Bisericilor Ortodoxe din popoare diferite, păstrând totodată unitatea dogmatică, liturgică şi canonică între ele.
Ne bucurăm, de asemenea, pentru prezenţa la Bucureşti, la acest eveniment unic din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, a Înaltpreasfinţitului Părinte Hrisostom, Mitropolit de Patra, delegatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, care a adus, cu acest prilej, la Bucureşti, cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României şi al Catedralei Naţionale.
Cu aceste gânduri frăţeşti şi cu deosebită preţuire, dorim, Sanctităţii Voastre şi Înaltpreasfinţiei Voastre, să aveţi, împreună cu membrii delegaţiilor care vă însoţesc, o vizită binecuvântată în țara şi Biserica noastră!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvântul de bun venit la primirea delegațiilor străine în Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împărați Constantin şi Elena”, Bucureşti, 23 noiembrie 2018.
Titlul aparține redacției