Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Mesaje și cuvântări Învierea lui Hristos - temelia credinţei, misiunii şi propovăduirii noastre

Învierea lui Hristos - temelia credinţei, misiunii şi propovăduirii noastre

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Mesaje și cuvântări
Un articol de: † Lucian, Episcopul Caransebeșului - 07 Aprilie 2015

Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră (I Corinteni 15, 14).

Iubiţi credincioşi şi fii ai Învierii lui Hristos,

Praznicul Învierii Mân­tuitorului Iisus Hris­tos este piatra de temelie a credin­ţei noastre şi fundamentul Bi­se­ricii creştine. Toată propo­vă­du­irea Apostolilor se înteme­ia­ză pe credinţa statornică în În­vi­erea lui Hristos, căci, odată cu cea mai mare minune care a schim­bat lumea, a început şi mi­siunea Bisericii, învăţarea tu­turor neamurilor şi propo­vă­du­irea pocăinţei spre iertarea păcatelor.

Sfântul Apostol şi Evanghe­list Matei, în capitolul 28 al scri­erii sale nou-testamentare, ne relatează la modul plenar că în­ceputul misiunii şi pro­po­vă­du­irii Evangheliei se găseşte în e­venimentul extraordinar al În­vierii Mântuitorului. Acest ul­tim capitol al Evangheliei du­pă Matei se citeşte în cadrul Sfin­tei Liturghii a Sfântului Va­sile din Sâmbăta Mare, sluj­bă care ne deschide liturgic „Praz­nicul Praznicelor“, deoa­re­ce săvârşim Vecernia Învierii u­nită cu Liturghia. Înţelegem du­hovniceşte că Lumina În­vie­rii lui Hristos deja s-a pogorât în mormântul întunecat, iar în ce­tatea sfântă a Învierii lui Hris­tos, Sfânta Lumină se po­goa­ră întotdeauna în Sâmbăta cea Mare la unul din ceasurile du­pă-amiezii, când, după rân­du­iala Triodului, săvârşim a­ceas­­tă Liturghie şi ascultăm în ca­drul ei Evanghelia Învierii.

După ce Evanghelistul Ma­tei relatează momentul Învierii lui Hristos, continuă spunând ur­mătoarele: Iar cei unspre­ze­ce ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. Şi văzându-L, I s-au în­chinat, ei care se îndoiseră. Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toa­tă puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toa­te neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am po­run­cit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfâr­şitul veacului. Amin (Matei 28, 16-20).

Vedem din aceste cuvinte că Mân­tuitorul, după Învierea Sa, îi întâlneşte în Galileea pe A­pos­­tolii Săi şi, apropiindu-Se de ei, le dă porunca misiunii „mer­gând învăţaţi toate neamu­ri­le…“ şi porunca botezului „bo­te­zân­du-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh“, in­stituind Sfânta Taină a Bo­te­zu­lui deodată cu Taina Mi­siu­nii şi Propovăduirii Evan­ghe­liei.

Iubiţi fraţi creştini,

Apostolii, prin misiunea lor de propovăduire a Domnului Cel înviat, au aşezat piatră de te­melie văzută Bisericii creş­ti­ne. Mântuitorul Hristos a fost te­meiul vestirii Apostolilor, iar A­postolii L-au făcut cunoscut pe Hristos, devenind temelie su­prapusă şi în acest fel au în­tă­rit Biserica.1 Cu alte cuvinte, pe fundamentul credinţei care es­te Hristos Domnul, pro­po­vă­du­itorii şi misionarii au aşezat ba­zele Bisericii lui Dumnezeu. În acest duh trebuie înţelese şi cu­vintele Domnului consemna­te de Sfântul Evanghelist Ma­tei la trimiterea Apostolilor.

Sfântul Ioan Gură de Aur a­ra­tă că, prin aceste cuvinte, Dom­nul le-a dat putere Apos­to­li­lor Săi de a propovădui dog­me­le şi poruncile învăţăturii Sa­le şi le-a poruncit să se răs­pân­dească în întreaga lume, în­credinţându-le o singură în­vă­ţătură, cea a botezului, adică a apartenenţei la creştinism, re­­ligia Învierii. Această porun­că a fost însoţită şi de un cuvânt încurajator. Încurajarea a avut un impact deosebit pentru că făgăduinţa ajutorului ceresc a fost dată nu numai ucenicilor din vremea aceea, ci şi tuturor cre­dincioşilor de mai târziu, a­di­că întregii Biserici de la în­ce­pu­turile ei şi până la sfârşitul vea­curilor.2

În acelaşi duh cu Sfântul A­pos­tol şi Evanghelist Matei, Sfân­tul Evanghelist Marcu, în ul­timul capitol al Evangheliei sa­le, ne întăreşte convingerea că Învierea lui Hristos este cu a­­de­vărat temelia credinţei, mi­si­­u­nii şi propovăduirii noastre: Mer­geţi în toată lumea şi pro­po­văduiţi Evanghelia la toată făp­tura. Cel ce va crede şi se va bo­teza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi. Iar ce­lor ce vor crede, le vor urma a­ces­te semne: în numele Meu, de­moni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, pes­te cei bolnavi îşi vor pune mâi­ni­le şi se vor face sănătoşi. Iar ei, plecând, au propovăduit pre­tutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvân­tul, prin se­mnele care urmau (Marcu 16, 15-18).

Cuvintele Mântuitorului din a­ceastă Evanghelie sunt defini­to­rii pentru cei ce îşi asumă po­­run­ca misiunii şi taina pro­po­vă­duirii. Aşadar putem afirma că Iisus Hristos este Misio­na­rul prin excelenţă, trimis de Dum­nezeu-Tatăl pe pământ pen­tru împlinirea unei misiuni ab­solute - mântuirea neamului o­­menesc. Evangheliile Învierii măr­turisesc acest adevăr şi pu­tem adăuga la cele spuse anterior că Hristos - Misionarul Ab­so­lut a venit pe pământ pentru a chema şi pentru a ne delega pe noi toţi, prin Sfinţii Apostoli, la misiune şi propovăduire, ca prin această misiune pe care o des­făşurăm aici să aflăm odih­nă şi mântuire sufletelor noastre în Împărăţia cerurilor. Pre­o­­ţii, monahii, profesorii de reli­gie şi toţi credincioşii botezaţi în numele Preasfintei Treimi sunt, în această viaţă, chemaţi la o misiune permanentă şi la o pro­povăduire constantă prin cu­vânt şi faptă, deoarece toată via­ţa noastră este o mare şi sfântă misiune de la Botez şi până la mormânt.

Cinstiţi iubitori ai Bisericii creştine,

Dacă i-am amintit pe Evan­ghe­liştii Matei şi Marcu, se cu­vi­­ne să-l amintim pe cel de-al trei­lea evanghelist sinoptic, Sfân­tul Luca, care, de asemenea, în ultimul capitol al E­van­ghe­liei sale ne spune redând cu­vintele Domnului: Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Hristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în nu­mele Său pocăinţa spre ier­ta­rea păcatelor la toate neamu­ri­le, începând de la Ierusalim. Voi sunteţi martorii acestora (Lu­ca 24, 46-48).

Fiecare suflet trebuie să ţină sea­ma de cuvintele Scripturii: Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei cre­de în inima ta că Dumnezeu L-a în­viat pe El din morţi, te vei mân­tui (Romani 10, 9), bazân­du-se pe faptul că Hristos S-a răs­tignit pe lemnul crucii pentru răscumpărarea oamenilor şi a înviat ca să ne ofere cale spre mântuire. Această jertfă tre­buie cunoscută şi împropria­tă. Avem şi obligaţia să pro­po­vă­duim cele ştiute oamenilor, ca toţi să creadă în El, să nu pia­ră, ci să aibă viaţa veşnică (Ioan 3, 15). Mărturisirea lui Hris­tos este mai mult decât o obli­gaţie, este o datorie, prin pro­povăduire fiind şi noi par­ti­ci­­panţi la misiunea Bisericii şi do­vedindu-ne calitatea de fii ai lui Dumnezeu după har.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Mărturisirea lui Hristos trebuie făcută oricând şi ori­un­­de, mai ales în vremurile ac­tuale, când se încearcă scoa­te­rea reli­gio­­­sului din viaţa oamenilor. Cen­trul mărturisirii şi misiunii noas­tre trebuie să fie şi astăzi, cum a fost în B­i­se­­rica primară, În­vierea lui Hris­tos şi încre­din­ţ­area me­si­a­­nităţii şi dumne­zei­rii Sale. Cle­rici sau mireni, în­vă­ţaţi sau prunci, trebuie să pur­ce­dem la propovăduire în sco­pul misiunii Bisericii. Să-L pro­povăduim pe Iisus Hristos, A­devărul Cel veşnic, în mij­lo­cul unei societăţi neopăgâne, os­ti­le Evangheliei. Să nu fim păr­­taşi la încercările de dez­bi­na­re a comunităţilor creştine, la re­fuzul unei educaţii creşti­ne, la ridiculizarea activităţilor în­­treprinse de Biserică. Să do­ve­dim că în fiinţa noastră suntem un popor creştin şi demn de E­vanghelia pe care ne-a pro­po­văduit-o Sfântul Apostol An­drei şi un neam prin excelenţă misionar, aşa cum am dovedit de-a lungul vremurilor.

Învierea Domnului ne chea­mă la misiune, fiind temelia a­ces­teia, şi ne redescoperă vo­ca­ţia de propovăduitori. Am cântat cu bucurie troparul Învierii: Hris­tos a înviat din morţi, cu moar­tea pre moarte călcând şi ce­lor din morminte viaţă dăru­in­du-le, imn care este prin me­sa­jul său o bine-vestire a cre­din­ţei creştine. Să păstrăm în ini­mile noastre bucuria Învierii şi să ne alăturăm Apostolilor, P­ărinţilor Bisericii şi marilor păs­tori de suflete din Biserica noas­tră, care au vestit neconte­nit adevărurile Bisericii. Să ves­tim şi noi că Domnul a în­vi­at, făcându-se Înviere întregului neam omenesc. Să nu ţinem as­cunsă taina propriei noastre în­vieri, ci s-o răsfrângem în afa­ră, s-o facem cunoscută tu­tu­ror. Aşa ne dovedim misio­nari şi următori ai lui Hristos Cel înviat.

Dumnezeu să vă rându­ias­că Praznic luminat şi putere pen­tru o vrednică misiune şi propovăduire!

Al vostru, de tot binele doritor,

† Lucian
Episcopul Caransebeşului

Note:

1 ‑Pr. prof. dr. D. Stăniloae, Teologia Dog­matică Ortodoxă, vol. II, Bucu­reşti, 1997, p. 193.

2 ‑Sfinţii Părinţi despre Moartea şi În­vi­e­rea Domnului, Editura Sophia, Edi­tura Cartea Ortodoxă, Bucu­reşti, 2008, p. 84.

Citeşte mai multe despre:   pastorala  -   Pastorale de Sfintele Paști  -   Invierea Domnului