Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Mesaj de condoleanţe la înmormântarea părintelui Iulian Şchiopu: Un harnic lucrător în via Domnului
Preacucernicul Părinte Preot Iulian Şchiopu
În ziua de 2 iunie 2011 s-a mutat la cele veşnice vrednicul de pomenire preot Iulian Șchiopu de la parohia Parc Rahova I, Protoieria I Capitală, Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor.
S-a născut în anul 1942, luna iulie, ziua 6, în comuna Ciolăeştii din Deal, judeţul Teleorman, din părinţii Alexandru şi Elena. A urmat şcoala generală în comuna natală, după care s-a înscris la Seminarul Teologic din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1962. În acelaşi an s-a înscris la Institutul Teologic din Bucureşti pe care l-a absolvit în anul 1966, cu lucrarea de licenţă "Pilde pastorale pentru preoţimea ortodoxă română de azi, din activitatea şi opera scrisă a Patriarhului Justinian".
S-a căsătorit la 4 septembrie 1966 cu Margareta Covaleon şi a avut doi copii – Bogdan (care acum este medic în Noua Zeelandă) şi Despina (profesor).
În octombrie 1966 s-a înscris la cursurile de doctorat în Teologie, alegându-şi specialitatea Liturgică, Pastorală şi Artă creştină. Aceste cursuri le-a absolvit în iunie 1969, iar în ianuarie 1970 a susţinut examenul de admisibilitate. În acelaşi timp a fost numit şi cântăreţ bisericesc la parohia Sf. Ilie – Rahova din Capitală, iar la Institutul Teologic din Bucureşti a funcţionat ca suplinitor al postului de bibliotecar, începând cu 01.12.1968, funcţie pe baza căreia a obţinut şi hirotonia onorifică de diacon pe seama paraclisului Institutului Teologic, în data de 05 octombrie 1969.
La data de 01 aprilie 1970, diaconul Şchiopu Iulian a fost numit în postul de preot vacant de la parohia Parc Rahova I și hirotonit la data de 17 mai 1970, în biserica Schitul Maicilor, de către mitropolitul NIFON CRIVEANU.
Din cei 40 de ani de preoţie la biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Parc Rahova I, 20 de ani a fost şi membru judecător şi preşedinte al Consistoriului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Între anii 1990-2000 a funcţionat şi ca profesor de Religie la Şcoala nr. 141 – I.C. Brătianu din Bucureşti.
S-a evidenţiat ca preot - bun slujitor al Sfântului Altar, mărturisind adesea că cea mai mare bucurie a sa a fost aceea "de a-L sluji pe Dumnezeu şi Biserica Sa, continuând să-mi împlinesc datoria, făcându-mă tuturor toate ca pe toţi cei ce-i slujesc să-i îndrept pe calea mântuirii".
Era iubitor de artă, literatură, pictură, muzică şi pelerinaje.
În urmă cu două săptămâni a primit o grea lovitură prin decesul soţiei sale, Margareta, care s-a stins din viaţă după o scurtă, dar grea suferinţă, ceea ce l-a afectat foarte mult, fapt pentru care iată de acum se alătură soţiei sale dragi.
A fost un exemplu de moralitate, corectitudine şi de slujire liturgică pentru toţi preoţii şi credincioşii Protoieriei I Capitală, unde a slujit la parohia Parc Rahova I timp de 40 de ani.
Cunoscând râvna duhovnicească şi zelul pastoral–misionar al Pc. Preot Iulian Șchiopu, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul său în ceata drepţilor şi să-i dăruiască odihnă în lumina şi dragostea Preasfintei Treimi, iar familiei îndoliate transmitem condoleanţe şi părinteşti binecuvântări.
Veşnica lui pomenire, din neam în neam!
† DANIEL
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
.jpg)
