Mesaj de condoleanţe transmis la înmormântarea domnului Constantin Săftoiu

Bucureşti, 28 iulie 2026

Stimate domnule Valentin Săftoiu,

Îndurerată familie,

Am aflat cu multă durere de trecerea din această viață a tatălui dumneavoastră, domnul Constantin Săftoiu. Evlavios şi cu suflet mare, domnul Constantin Săftoiu a cultivat de‑a lungul întregii sale vieţi, cu înţelepciune şi smerenie, virtuţile vieţuirii creştine, având o înţelegere profundă a rostului vieţii, a încercărilor şi suferinţelor, a bucuriei şi binecuvântării lui Dumnezeu pe calea mântuirii.

Ne aducem aminte, cu recunoştinţă, de faptul că, de‑a lungul vieţii sale, dar mai ales în perioada anilor 1990-2005, pe când era directorul SNP Petrom Moineşti, domnul Constantin Săftoiu a sprijinit lucrările de construcţie şi consolidare de la mai multe mănăstiri şi biserici, dintre care amintim: lucrările la turnul de intrare de la Mănăstirea Sihla, lucrările de zidire a noii biserici‑catedrale „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” de la Mănăstirea Sihăstria, precum şi diferite lucrări de la mănăstirile Putna, Sihăstria Putnei, Buda, Durău şi Neamţ. A sprijinit, de asemenea, lucrările de construcţie de la catedrala cu hramurile „Sfântul Nicolae şi Naşterea Maicii Domnului” din Moineşti. Totodată, în multe rânduri, a ajutat activitatea unor mănăstiri din Moldova, oferindu‑le acestora combustibilul necesar pentru lucrările specifice de întreţinere.

În semn de apreciere şi binecuvântare, în data de 27 ianuarie 2022, la împlinirea a 50 de ani de căsătorie, am acordat domnului Constantin şi soţiei sale, Elena, Ordinul patriarhal „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” pentru mireni.

Iubit de cei din jur şi de familia sa, domnul Constantin reprezintă pentru cei care l‑au cunoscut şi un model de părinte creştin, un tată care şi‑a crescut băiatul său, Valentin, în iubire faţă de tradiţiile româneşti şi valorile familiei creştine, bucurându‑se în mod deosebit că acesta a devenit, la rândul său, un fiu vrednic al Bisericii noastre.

În acest ceas de întristare şi doliu, exprimăm întreaga noastră compasiune şi vă aducem aminte cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Nu vă întristaţi ca cei care nu au nădejde; pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El” (1 Tesaloniceni 4, 13‑14).

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească sufletul robului Său Constantin, în lumina iubirii Sale veşnice, iar dumneavoastră, întregii familii îndoliate şi tuturor celor întristaţi să vă dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române