Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Radu Ciuceanu (1928-2022) - mărturisitor al credinței creştine şi promotor al demnității româneşti
Am primit cu multă tristețe vestea trecerii din această viaţă a distinsului profesor Radu Ciuceanu, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, un reper plin de lumină, curaj şi demnitate, într-o societate care are nevoie, mai mult ca oricând, de repere.
Personalitatea fascinantă, conştiința dârză, talentul literar şi memoria admirabilă ale domnului Radu Ciuceanu, împreună cu dragostea sa pentru Biserică trebuie prețuite şi cunoscute, fiind expresia bucuriei întâlnirii personale cu Hristos Domnul.
Marginalizat, prigonit şi arestat, supus rigorilor detenției timp de 15 ani în închisorile comuniste de la Craiova, Pitești, Jilava, Văcărești, Târgşor, Dej şi Gherla, domnul Radu Ciuceanu L-a întâlnit în timpul suferinţei pe Hristos Cel răstignit şi înviat, mărturisind personal că „L-am văzut pe Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, în faţa mea, purtându-Şi crucea şi I-am auzit îndemnul: Şi tu să-ţi porţi crucea!”1
Alături de mulți alți „mărturisitori” din timpul represiunii comuniste, Radu Ciuceanu a avut de îndurat minciuna, abuzul, desconsiderarea, violența fizică şi psihică, însă credinţa şi nădejdea lui în ajutorul lui Dumnezeu i-au dat puterea să depășească disperarea, pentru că în celulele din închisorile comuniste a suferit în mod salvator Însuși Hristos Domnul.
Întreaga operă a profesorului Radu Ciuceanu se concentrează pe analiza şi reflexia obiectivă asupra a ceea ce a însemnat regimul totalitar comunist, cu rănile profunde pe care acesta le-a produs în viața şi în memoria poporului român. Opera sa, ca un memorial dedicat pătimirilor din închisorile comuniste, descrie adeseori minunea transfigurării suferințelor fizice în fericire spirituală, arătându-ne că puterea Crucii, a suferinței, conține în ea însăși germenele sau puterea anticipată a Învierii, a biruinţei.
Profesorul Radu Ciuceanu va rămâne în memoria noastră, nu doar ca un supraviețuitor şi un istoric înzestrat cu talent literar, ci ca un erou învingător, un mărturisitor, care ne îndeamnă să nu uităm mulțimea celor care au pătimit suferinţă şi moarte în timpul regimului comunist, să nu uităm cât de mare este puterea jertfei şi cât de necesară este lucrarea de vindecare şi înnoire a umanităţii, rănită de ură şi violenţă, de discriminare şi dominaţie, de intoleranţă şi indiferenţă, de multe forme ale morţii fizice şi spirituale.
În anul 2017, dedicat de Patriarhia Română Apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, am conferit personal domnului prof. Radu Ciuceanu, alături de alți luptători pentru credinţă şi libertate, supraviețuitori ai închisorilor comuniste, Ordinul Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române.
Cu profunde sentimente de compasiune pentru familia sa și pentru toţi cei care l-au cunoscut, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea şi Viaţa, să odihnească sufletul domnului Radu Ciuceanu împreună cu cei drepți, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
*Mesaj transmis la slujba de înmormântare a domnului Radu Ciuceanu, joi, 15 septembrie 2022, Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Notă:
1. Radu Ciuceanu, „Thalasa! Thalasa! Thalasa!”, Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2017, p. 311.
.jpg)
